Raportul Comisiei Europene. Alina Gorghiu: Este cel mai bun raport la capitolul justiţie
Într-un raport publicat de Comisia Europeană, România face pași semificativi în ceea ce privește justiția. Raportul arată, însă, că țara noastră este încă vulnerabilă la corupție. Documentul arată că 35% dintre companii au indicat că au fost împiedicate să câștige licitații publice din cauza corupției din România.
”Astăzi, Comisia Europeană a publicat cel de-al cincilea Raport privind Statul de Drept. Este cel mai bun raport de până acum în ceea ce priveşte capitolul justiţie. Ministerul Justiţiei a sprijinit încă de la început instituirea acestui mecanism, care evaluează toate statele membre ale Uniunii Europene, pe baza aceloraşi standarde. Reprezintă un instrument util de evaluare a principalelor componente ale unei societăţi democratice: sistemul de justiţie, cadrul anticorupţie, pluralismul şi independenţa mass-media, aspecte legate de sistemul de control şi echilibru al instituţiilor statului”, afirmă Alina Gorghiu, miercuri, într-un comunicat de presă.
În anul 2023, sistemul electronic de prevenire a conflictelor de interese în achizițiile publice a identificat un potențial conflict de interese în valoare de aproximativ 1,4 miliarde EUR. Această descoperire subliniază vulnerabilitatea sectorului achizițiilor publice la corupție, așa cum se evidențiază în raportul oficial al Comisiei Europene privind statul de drept în România.
Percepția publicului și a mediului de afaceri despre corupție în România este predominant negativă. Conform datelor, 75% dintre cetățeni consideră corupția un fenomen larg răspândit, iar 51% se simt personal afectați de aceasta în viața de zi cu zi. În sectorul de afaceri, o majoritate covârșitoare de 94% dintre companii percep corupția ca fiind foarte răspândită, iar 71% o consideră o problemă majoră în derularea afacerilor.
Sistemul judiciar românesc duce lipsă de personal
Deși există unele măsuri de combatere a corupției, doar 46% dintre respondenți cred că sunt suficiente urmăriri penale de succes pentru a descuraja practicile corupte. Acest procent relativ scăzut indică o percepție persistentă a impunității în cazurile de corupție.
În plus, raportul Comisiei Europene a evidențiat și problemele din sistemul judiciar românesc, inclusiv numărul semnificativ de posturi vacante, care afectează calitatea și eficiența justiției pe termen lung. De asemenea, Comisia a atras atenția asupra utilizării excesive de către România a ordonanțelor de urgență (OUG) ca metodă de guvernare, ceea ce reduce transparența procesului legislativ.
Un alt aspect criticat în raport se referă la durata procedurilor judiciare și ratele de soluționare a cazurilor. Chiar dacă s-au implementat instrumente digitale pentru a accelera procesele, timpul necesar pentru rezolvarea cazurilor a crescut de la 160 de zile în 2021 la 171 de zile în 2022, indicând persistența unor provocări semnificative în sistemul judiciar.
”S-au făcut progrese în raport de cele şapte recomandări din 2023 şi s-a constatat că, pentru domeniul justiţiei, au fost înregistrate progrese remarcabile, precum şi pentru o parte din cadrul anticorupţie. Acest rezultat lăudabil este determinat de multă muncă şi de efortul conjugat al multor instituţii, precum şi de buna colaborare dintre Ministerul Justiţiei, Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi a întregului sistem judiciar. Rămân, însă, unele recomandări în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea autorităţilor române din afara sferei judiciare”, mai arată Alina Gorghiu.
