Războiul care se desfășoară deja de 3 luni la granițele României va afecta negativ țara noastră, se arată într-un raport publicat luni de Comisia Europeană privind acest subiect.
Efecte negative ale războiului privind economia României
Astfel, efectele directe negative ale invaziei vor fi probabil limitate în urma legăturile comerciale directe reduse ale României cu Ucraina şi Rusia. Totuși, efectele indirecte ar putea fi considerabile, avertizează Executivul comunitar.
„Impactul preţurilor energiei şi al materiilor prime are implicaţii extinse. Ţinând cont de importanţa Ucrainei şi a Rusiei ca furnizori de petrol, gaze şi materii prime (alimentare şi non-alimentare) pe pieţele globale, preţurile au crescut semnificativ. România produse cea mai mare parte a gazelor pe plan intern dar importă aproape 20% din consumul total de gaze, fiind puternic dependentă de gazoductul rusesc care trece prin Ucraina.
În acelaşi timp, importurile de ţiţei rusesc sunt folosite de rafinării, care le reexportă ca produse petroliere finite. Prin urmare, inflaţia ar urma să crească şi mai mult, afectând consumul privat, în pofida măsurilor excepţionale adoptate pentru a atenua impactul asupra gospodăriilor şi IMM-urilor al facturilor la electricitate şi gaze”, se arată în raportul CE de luni, 23 mai.
Probleme pentru anumite industrii naționale
Unele sectoare specifice sunt în mod special expuse. Unele industrii importante din România (cum ar fi sectorul auto şi utilajele) şi construcţiile sunt în în mod special vulnerabile la importurile de energie, la evoluţia preţului energiei şi a necesarului de materii prime, consideră Comisia Europeană.
România este în prima linie a aceste crize umanitare şi geopolitice, găzduind un mare număr de refugiaţi din Ucraina, deşi în cele din urmă majoritatea pleacă spre alte ţări membre UE. Rezolvarea nevoilor lor va necesita mobilizarea de resurse suplimentare, în domeniul sănătăţii şi al protecţiei sociale (care au fost sub presiune în timpul pandemiei), dar şi în educaţie.
Pe termen mediu spre lung, integrarea pe piaţa muncii a persoanelor care decid să rămână în România ar putea ajuta la sporirea populaţiei active şi la creşterea economiei, susţine Executivul comunitar.
Totuși, România va beneficia de pe urma flexibilităţilor excepţionale furnizate de Politica de coeziune pentru refugiaţii din Europa şi de pe urma prefinanţării suplimentare de la mecanismul (REACT-EU) pentru a rezolva urgent necesităţile de primire şi integrare a celor care pleacă din Ucraina în urma invaziei Rusiei, se mai arată în raport.
