Potrivit sursei citate, în urma auditului, au fost constatate încălcări ale prevederilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, respectiv fundamentarea necorespunzătoare a valorii estimative a achiziţiei serviciilor privind inventarierea fondului forestier naţional de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS).
Astfel, în actul constatator se menţionează faptul că entitatea a efectuat plăţi în sumă de 4,88 milioane lei fără întocmirea documentelor justificative prevăzute în contracte, respectiv a proceselor verbale de recepţie a lucrărilor executate. De asemenea, nu au fost actualizate, cu suma de 92,7 milioane lei devizele generale pentru obiectivele de investiţii sau lucrări de intervenţie, la data modificării de către ordonatorul principal de credite a listei obiectivelor de investiţii.
Pe de altă parte, s-a constatat majorarea nejustificată cu suma de aproape două milioane lei a valorii actualizate a unor obiective de investiţii, prin aplicarea eronată a procentului de 5%, reprezentând diferenţa dintre 24% valoarea noii TVA şi 19% valoarea veche a TVA, la valoarea rămasă de executat.
În plus, se aduce în discuţie fundamentarea necorespunzătoare a programului de investiţii pe anul 2011, respectiv depăşirea cu suma de 1,13 milioane lei a valorii actualizate a unor obiective de investiţii.
Conform Curţii de Conturi, Ministerul Mediului nu a întreprins, în 2011, toate măsurile în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege referitoare la urmărirea, verificarea şi inspectarea realizării obligaţiilor de mediu ce decurg din contractul de privatizare a SNP Petrom SA.
Ministerul de resort nu întreprins toate măsurile în vederea aprobării listelor siturilor contaminate istoric, abandonate, dar şi lista siturilor contaminate actual, în acest sens nefiind stabilite şi prevăzute în documentele cadastrale, restricţiile de utilizare a terenurilor cuprinse în siturile contaminate, neidentificarea situaţiilor în care se pot aduce prejudicii solului şi subsolului în vederea stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic.
Totodată, nu au fost luate toate măsurile ce se impuneau în vederea solicitării şi asigurării prin bugetele de venituri şi cheltuieli ale deţinătorilor de baraje şi lacuri de acumulare, a unor surse financiare necesare finalizării şi funcţionării în condiţii de siguranţă a barajelor şi lacurilor de acumulare. În urma acestui fapt, a rezultat că, dintr-un total de 180 de baraje de importanţă excepţională, 74 nu erau autorizate să funcţioneze în condiţii de siguranţă.
În ceea ce priveşte personalul din minister, Curtea de Conturi specifică în Raportul pe 2011 că persoanele care au desfăşurat activităţi de control financiar preventiv propriu nu au fost evaluate, în timp ce registrele privind operaţiunile prezentate la viza CFP (Control Financiar Preventiv) nu au fost completate.
Curtea de Conturi este instituţia înfiinţată în baza Constituţiei cu scopul de a efectua auditul gestiunii finanţelor publice ale României. Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi au fost aprobate prin Legea nr. 94/1992, republicată. Instituţia este auditorul extern al României, aceasta având rolul de a examina acţiunile persoanelor responsabile cu actul de gestiune informând contribuabilii despre felul în care autorităţile au utilizat fondurile publice.
Sursa: Agerpres
