Documentul arată că plăţile sunt în continuare afectate de un nivel semnificativ de eroare. Plăţile subiacente au fost în continuare afectate de un nivel semnificativ de eroare, indicele de eroare estimat fiind de 3,7 % pentru o valoare totală a cheltuielilor UE de 122,2 miliarde de euro.
Indicele de eroare nu reprezintă o estimare cu privire la fraude, ci reflectă estimarea de către Curtea de Conturi Europeană a gradului de nerespectare a normelor care reglementează cheltuielile, exemple de astfel de situaţii incluzând: încălcarea normelor privind achizițiile publice, declararea de costuri neeligibile sau calculate incorect pentru proiecte care primesc cofinanţare din partea UE sau supradeclararea suprafeţelor de teren de către fermieri.
Sistemele de control testate din diversele domenii ale bugetului UE continuau să fie doar parţial eficace în asigurarea regularităţii plăţilor.
Grupul de politici Coeziune, energie şi transporturi s-a dovedit a fi domeniul de cheltuieli al UE cel mai vulnerabil la erori, cu un indice estimat de eroare de 7,7 %.
Acest indice este mai mare decât cel pentru 2009 şi, în acelaşi timp, explică uşoara creştere înregistrată la nivelul indicelui de eroare estimat pentru ansamblul bugetului.
Statele membre poartă o parte a răspunderii, întrucât au fost, din nou, doar parţial eficace în prevenirea sau în detectarea şi corectarea erorilor. În plus, există în continuare riscuri ridicate la nivelul plăţilor intermediare şi finale pentru grupurile de politici Ajutorul extern, dezvoltarea şi extinderea şi Cercetare şi alte politici interne.
Pentru majoritatea cheltuielilor UE, indicele de eroare a rămas relativ stabil faţă de 2009. Pentru Agricultură şi resurse naturale, indicele de eroare estimat a fost de 2,3 %.
Plăţile directe din cadrul Sistemului integrat de administrare şi control (IACS), cărora le-au corespuns aproape 40 de miliarde din totalul de 56,8 miliarde de euro cheltuite în acest domeniu, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.
Pe lângă conformitatea cu legile şi reglementările în vigoare, un alt obiectiv care ar trebui ţintit de cheltuielile UE este eficacitatea.
În acest sens, Comisia şi statele membre ar trebui să acorde o mai mare atenţie stabilirii unor obiective de tip SMART (definite în mod exact, măsurabile, pertinente, realizabile şi cu termene de îndeplinire precise) atunci când planifică programele de cheltuieli ale UE, precum şi gestionării riscurilor care pot afecta punerea în aplicare a acţiunilor.
O bună raportare cu privire la performanţă este esenţială pentru a asigura darea de seamă pentru actul de gestiune de către cei care sunt responsabili de administrarea bugetului UE.
Preşedintele CCE, Vítor Caldeira, a declarat astăzi Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European: Raportul anual 2010 reiterează mesajul-cheie al rapoartelor din anii anteriori.
În pofida ameliorării treptate a sistemelor, de-a lungul mai multor ani, continuă să existe riscuri semnificative la adresa regularităţii plăţilor, care nu pot fi combătute pe deplin decât prin reformarea cadrelor legislative şi prin remodelarea sistemelor de control.
Propunerile vizând legislaţia sectorială care urmează să reglementeze cheltuielile începând cu anul 2014 reprezintă un prilej de a implementa aceste soluţii. Însă, aşa cum am subliniat şi anul trecut, reformele trebuie să fie axate pe îmbunătăţirea calităţii de ansamblu a cheltuielilor.
Acest lucru înseamnă îmbunătăţirea gestiunii şi a combaterii riscurilor la adresa regularităţii şi a performanţei, concomitent cu reducerea costurilor mecanismelor de control.
Este pentru prima dată când CCE publică indici de eroare estimaţi, atât pentru ansamblul bugetului UE, cât şi pentru grupuri de domenii de politici.
Indicii de eroare se calculează prin extrapolarea erorilor cuantificabile detectate în eşantioanele de operaţiuni auditate. CCE compară indicele de eroare estimat cu un prag de semnificaţie de 2 % pentru a determina – bazându-se şi pe alte probe de audit – dacă nivelul de eroare este semnificativ.