Pentru început, Judecătorul Ovidiu Ispir, reprezentantul României la Curtea Europeană de Conturi, a ținut să precizeze că nu a putut prezenta în Parlamentul de la Bucureşti raportul, așa cum ar fi fost normal, din cauza campaniei electorale. "Am vrut să facem această prezentare şi în Parlamentul României dar, din motive obiective cunoscute, și anume, campania electorală, nu s-a putut”, a spus Ispir. El a arătat că Tratatul de la Lisabona prevede ca rapoartele anuale ale Curţii Europene de Conturi privind execuţia bugetară a UE să fie prezentate nu doar instituţiilor UE, ci şi parlamentelor naţionale din ţările membre. Ispir a spus că speră ca, anul viitor, să aibă loc o prezentare a raportului respectiv în noul Legislativ de la Bucureşti, care va rezulta în urma alegerilor din 9 decembrie.

Pe total, bilanț pozitiv

Potrivit Raportului Curții Europeane de Conturi de la Luxemburg, în anul 2011, bugetul UE a cuprins credite bugetare pentru angajamente în valoare de 142,5 miliarde de euro și credite pentru plăți în valoare de 128,3 miliarde de euro. Instituțiile cu responsabilități de execuție a bugetului au atins rate ridicate de execuție bugetară, și anume, de 99,3 % la creditele pentru angajamente (aceeași rată ca și în 2010) și 98,6 % din creditele pentru plăți (față de 96,6 %, în 2010). Excluzând  reporturile și incluzând  toate rezervele, creditele s-au situat sub limita plafoanelor din cadrul financiar, fiind cu 0,1 miliarde de euro mai mici, în cazul celor pentru angajamente, și cu 7,0 miliarde de euro mai mici, în cazul celor pentru plăți. Una peste alta, execuția bugetului per ansamblu s-a încheiat, în 2011, cu un excedent bugetar în valoare de 1,5 miliarde de euro (în 2010, excedentul a fost de 4,5 miliarde de euro), ceea ce, în principiu, va contrabalansa resursele proprii care urmează a fi colectate de la statele membre în anul viitor precum și în anii următori.

Nereguli multe, dar nesemnificative

 La capitolul nereguli, sunt nominalizate cel mai des Danemarca, Italia, Portugalia, Austria, Spania și Grecia. Surprinzător, România apare doar cu câteva nereguli nesemnificative. Nu apar nereguli grave, precum licitații trucate pentru achzițiile publice, plăți ilegale, conflicte de interese și alte ilegalități, pentru care Comisia Europeană a dispus, recent, presuspendarea programelor operaționale ”Transport”, ”Regional”, ”Dezvoltarea Resurselor Umane” și ”Creșterea Competitivității Economice”. Cea  mai ”gravă” acuză adusă României în Raport se află la Capitolul 3, ”Agricultură: susținerea pieței și sprijinul direct”:  ”În România, agenția de plăți a suspendat toate plățile selectate de organismul de certificare și i-a prezentat acestuia  simulații de plată bazate pe liste de parcele din care fuseseră excluse toate parcelele neeligibile. Cu toate acestea, după finalizarea auditului și după validarea simulațiilor de plată de către organismul de certificare, agenția de plăți a adăugat parcele noi la listă, aplicând în mod incorect conceptul de „eroare evidentă”, și a plătit cuantumuri mai ridicate decât cele validate de organismul de certificare”. Raportul nu menționează sumele plătite în plus de APIA și dacă aceste sume urmează a fi returnate sau reportate pentru anul viitor.

De notat că, în iunie 2012, Comisia Europeană a anunțat că are de recuperat de la o parte din statele membre suma de 426 de milioane de euro, bani cheltuiți nejustificat. ”Rambursarea celor 426 de milioane de euro are loc în contextul nerespectării de către statele membre a unor reguli comunitare sau aplicării unor proceduri inadecvate de control a cheltuielilor agricole”- se arăta într-un comunicat al Comisiei Europene. Statele membre cărora li se aplică cele mai semnificative corecții individuale sunt cele care apar nominalizate la diverse capitole și în Raportul Curții Europeane de Conturi pentru 2011, și anume,  Spania, care are de returnat 131,3 milioane euro, Grecia, cu 104,4 milioane euro, Italia , cu 98,9 milioane euro, Franta, cu 62.9 milioane euro și Polonia, cu 13,3 milioane euro. Și aici, România este în coada listei, cu obligația de a rambursa 1,7 milioane de euro, ca urmare a ”nerespectării datelor limită până la care trebuiau efectuate plățile”.

Comisia, mai indulgentă decât Curtea

 Referitor la situația constatată în agricultură, la Capitolul  „Susținerea pieței și sprijinul direct”, Comisia Europeană  este indulgentă și consideră că ”ușoara creștere în comparație cu exercițiul anterior se situează în continuare în marja normală de variație statistică de la un exercițiu financiar la altul și nu indică o deteriorare a calității globale în gestiunea și controlul cheltuielilor de către statele membre”. În ceea ce privește domeniul „Dezvoltare rurală”, Comisia ”este de acord că se înregistrează o deteriorare a situației, deși de o amploare mai limitată decât cea raportată de Curte”. De asemenea, Comisia observă că ”această concluzie a Curții vizează grupul de politici luat în ansamblu, nu subgrupurile” și consideră că, ”din perspectiva gestionării, și anume, punând în balanță obiectivele în materie de legalitate și regularitate și considerațiile referitoare la proporționalitatea riscurilor și raportul cost-eficacitate al controalelor,  sistemele sale de gestiune și de control furnizează o asigurare rezonabilă, luându-se în considerare și rezervele formulate de ordonatorii de credite delegate”.

Mandatul lui Ispir va fi prelungit

 Raportul Curţii Europene de Conturi va fi prezentat în Consiliul UE, la 22 noiembrie 2012 . Începând din 27 noiembrie, a.c, încep audierile comisarilor în Comisia de Control Bugetar, iar în anuarie, pe baza audierilor, se trece la redactarea definitivă a rezoluţiei. Mandatul reprezentantului României, Ovidiu Ispir, se încheie la sfârşitul acestui an, dar el va fi prelungit în mod automat, după ce Comisia de Control Bugetar şi Parlamentul European i-au dat aviz negativ lui Leonard Orban- propunerea înaintată de Guvernul Victor Ponta. O nouă propunere va putea fi făcută abia după alegerile din 9 decembrie şi formarea noului guvern, iar înlocuirea lui Ispir se va produce undeva în primăvară – cel mai devreme, dată fiind procedura de audiere din cadrul Comisiei de Control Bugetar şi apoi votul din Parlamentul European. Dar, decizia finală  se va lua în Consiliul UE.