Fondul Monetar Internaţional manipulează scenariul de bază privind evoluţia economiei româneşti şi oferă un scenariu de risc privind o contracţie de 5%, pentru a distrage atenţia de la un scenariu mult mai realist, o scădere de 2% în 2013 de exemplu, apreciază, într-un articol publicat pe blog-ul personal, fostul economist-şef al ING Bank, Florin Cîţu, un cunoscut critic al politicii monetare a Băncii Naţionale a României.
‘Raportul FMI a reuşit să isterizeze o ţară întreagă. De vină este un scenariu care dă o probabilitate de 10% unei scăderi economice de 5% în 2013. Este un scenariu de risc şi trebuie luat ca atare. (…) FMI manipulează scenariul de bază. Ca un magician ne oferă scenariul cu scăderea de 5% pentru a ne distrage atenţia de la un scenariu mult mai realist, scădere de -2% în 2013 de exemplu’, scrie Florin Cîţu, fondatorul firmei independente de servicii financiare Florin Cîţu Advisory, care oferă analiză economică şi consultanţă pentru instituţii publice, private şi investitori.
Cîţu menţionează un grafic din raport care arată diferitele estimări de creştere economică pentru 2012-2013 şi intervalul de încredere (probabilitatea ca un anumit scenariu să devină realitate).
‘Este interesant că distribuţia diferitelor scenarii nu este normală. Astfel, scenariul de bază, deşi în grafic, arată clar ca o extremă şi deci cu o probabilitate foarte mică, este dat ca şi cum ar avea o probabilitate de 90%’, notează analistul economic financiar pe blog-ul personal.
FMI nu oferă nicio soluţie în raportul publicat recent, iar în lipsa unor directive clare din partea FMI politicienii români vor amâna la nesfârşit reformele economice, avertizează Florin Cîţu.
Intensificarea puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, fiind posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%, avertizează experţii FMI într-un raport publicat marţi.
FMI identifică cinci riscuri importante pentru România: agravarea crizei din zona euro şi accelerarea dezintermedierii de către grupurile bancare străine, ambele cu probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat, o reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme şi accesarea de fonduri UE sub aşteptări, care au şanse ridicate de realizare, blocarea accesului la pieţele financiare, cu şanse mici şi efect mediu.
SURSA: Agerpres