Criza climatică globală se exacerbează
Criza climatică globală a ajuns la un nivel critic, evidenţiat de datele din 2023, care arată o creştere a temperaturii medii globale cu 1,48°C faţă de perioada preindustrială. Conform unui raport publicat de InfoClima, România resimte impactul acestor schimbări prin intensificarea valurilor de căldură și prin creșterea suprafețelor afectate de secetă extremă.
Organizația Națiunilor Unite a emis un nou avertisment, subliniind că, dacă nu se iau măsuri drastice, temperatura globală ar putea crește cu peste 3 grade până la sfârșitul acestui secol.
Impactul valurilor de căldură asupra românilor
Fizicianul Bogdan Antonescu, unul dintre autorii raportului privind schimbările climatice din România, subliniază că creșterea fără precedent a temperaturii medii globale cu aproximativ 1,2 grade Celsius a modificat caracteristicile valurilor de căldură.
„Comparativ cu perioada pre-industrială, valurile de căldură sunt astăzi mai frecvente, mai intense, au o durată mai mare şi un impact social şi economic semnificativ în climatul actual. Acest impact va continua să crească odată cu creşterea temperaturii medii globale. Vom avea un stres termic mai pronunţat, mai multe decese şi pierderi economice din ce în ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de căldură ne arată foarte clar că e nevoie urgentă de măsuri pentru reducerea concentraţiei gazelor cu efect de seră. Altfel, ne putem aştepta ca în 2050 în Bucureşti să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic să se dubleze faţă de 2023”, avertizează fizicianul.
Seceta şi furtunile puternice, alte provocări pentru România
Conform aceluiași document, pe lângă valurile de căldură, seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru România. Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, atingând maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din intervalul 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă să influențeze profund ecosistemele și producția agricolă.
Specialiștii subliniază că, printre alte fenomene meteorologice extreme, furtunile severe au devenit din ce în ce mai frecvente. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru apariția acestor evenimente, în special în estul și nordul României.
„Proiecţiile pentru 2025-2050 şi sfârşitul secolului indică o intensificare a acestor fenomene extreme, cu impact negativ asupra agriculturii şi infrastructurii”, adaugă experţii.
Centrele urbane amplifică efectele
Mai mult, susţin aceştia, urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice. În acest fel, oraşele devin mai calde şi mai uscate decât zonele rurale, fenomen cunoscut ca Insulă de Căldură Urbană, iar diferenţele de temperatură pot ajunge până la 7-8°C.
„Până în 2040, valurile de căldură şi temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populaţia urbană, în special în oraşe precum Bucureşti şi Craiova”, este avertismentul dur al climatologilor.
Experții afirmă că adaptarea la schimbările climatice necesită politici urbane integrate și soluții bazate pe natură, având în vedere că, odată cu creșterea temperaturii medii globale, omenirea se apropie de „puncte critice climatice, praguri ireversibile cu efecte devastatoare”.
„Slăbirea circulaţiei meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitaţiilor şi intensificarea secetelor în România, afectând agricultura şi securitatea alimentară. Este esenţială anticiparea acestor schimbări prin avertizare timpurie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Politicile climatice devin astfel cruciale. Pactul Ecologic European şi Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050”, susţin specialiştii.
Românii nu percep riscurile, doar 4% dintre români consideră schimbările climatice o prioritate naţională
Autorii raportului avertizează că, deși România a implementat măsuri pentru eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, absența unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate, având în vedere că sectorul energetic este „central în această tranziţie”.
„Deşi combustibilii fosili predomină, există planuri de creştere a capacităţilor regenerabile şi nucleare până în 2050. Electrificarea economiei şi dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt esenţiale pentru atingerea neutralităţii climatice. Percepţiile publicului sunt însă mixte. Deşi schimbările climatice sunt recunoscute ca problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate naţională, preocupările economice fiind dominante”, avertizează autorii raportului citat.
Conștientizarea impactului asupra agriculturii, apei, economiei și sănătății nu se traduce încă într-o cerere semnificativă pentru acțiuni climatice. În acest context, raportul “Starea Climei – România 2024” oferă o perspectivă clară asupra necesităţii acţiunii imediate pentru a preveni consecinţele ireversibile ale schimbărilor climatice, este concluzia experţilor în schimbări climatice.
Semnal major de alarmă al ONU
Organizația Națiunilor Unite (ONU) avertizează printr-un nou semnal de alarmă, cu două săptămâni înaintea COP29 (Conferinţei Părţilor), de la Baku, Azerbaijan, că angajamentele climatice actuale ale ţărilor nu sunt deloc pe drumul bun în ceea ce priveşte stoparea încălzirii globale la nivelul de 1,5°C faţă de perioada preindustrială, pentru a putea fi evitate „consecinţele catastrofale”, relatează AFP.
Conform ONU, planurile și politicile actuale ale țărilor vor conduce la o creștere a temperaturii între 2,6 și 3,1 grade Celsius în acest secol, cu zero șanse de a limita această creștere la ținta inițială de 1,5 grade Celsius, convenită la Paris în 2015.
Raportul ONU evidențiază că promisiunile actuale de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, făcute de diferite țări pentru 2030, nu sunt respectate, iar chiar dacă ar fi îndeplinite, creșterea temperaturii ar fi limitată doar la o valoare încă dezastruoasă, între 2,6 și 2,8 grade Celsius. Nu mai este timp pentru „vorbe în vânt”, subliniază raportul, care îndeamnă națiunile să acționeze la summitul COP29 din noiembrie.
