Prin acordurile de finantare, Romania a acceptat ca alocarile Phare sa fie controlate de Curtea de Conturi si de Departamanentul Anti-Frauda al UE (OLAF). Ultimul raport al OLAF semnaleaza, in perioada 1 iunie 2000 – 31 mai 2001, doua cazuri de politizare a licitatiilor efectuate pe banii europeni. Unul dintre cazuri a fost inaintat procurorului general, dar alte informatii nu sunt disponibile pana la finalizarea anchetei.
Un alt caz sesizat de OLAF: Autoritatile romane au fost acuzate ca au influentat politic rezultatul licitatiilor, ceea ce a condus la refacerea intregului proces de acordare a fondurilor, inclusiv a documentatiilor tehnice, arata acelasi raport.
In intalnirea din 5 iunie 2001, de la Strasbourg, Comisia parlamentara mixta UE-Romania atragea atentia asupra „procedurilor bugetare slabe. Romania trebuie sa ia masuri in a intari functiile de control financiar public prin personal adecvat, training si echipament”. Raportorul UE pentru Romania, baroneasa Emma Nicholson of Winterbourne, atragea atentia asupra necesitatii intaririi functiilor de control financiar, conform procedurile asumate: prin control al Curtii de Conturi, OLAF, inspectii pe teren ale reprezentantilor Comisiei Europene.
In ciuda avertismentelor repetate, Curtea de Conturi a fost tinuta departe de fondurile Phare: „Din pacate, pana acum nu ne-au fost solicitate controale pe fondurile Phare. Abia in ultimul timp ni s-a cerut un astfel de control si am pregatit deja planul de control pentru SAPARD. Nu am prea fost bagati in seama, dar de acum incolo vom fi”, spune profesor universitar doctor Dan Grosu Saguna, presedintele Curtii de Conturi.
Abia la jumatatea acestui an, Corpul de control al primului-ministru a fost desemnat ca punct de legatura intre OLAF si autoritatile romane. Practic, singurul control viabil a fost pana acum cel al reprezentantilor europeni. Iar avertismentul oficialilor de la Bruxelles nu este de azi, de ieri: „Raportorul UE considera ca exista motive ca OLAF sa examineze fondurile UE din ultimii trei ani”, arata o nota de evaluare a Comisiei mixte UE-Romania din cadrul Parlamentului European, intocmita anul trecut.
In ultimul raport anual, Comisia Europeana atragea atentia asupra ratei slabe de contractare din ultimul timp, generata de cresterea fondurilor. Spre deosebire de gradul bun de contractare anterioara, lucrurile s-au schimbat pe masura cresterii alocatiilor. La sfarsitul anului 2000, numai 15% din fondurile Phare 1999 fusesera contractate, desi termenul limita era stabilit un an mai tarziu. In tot acest timp, o serie de intreprinzatori romani isi ipotecau casa pentru un credit minim de la banca.
Ingrijorarea cu privire la cheltuirea banului Phare a crescut proportional cu sumele. In perioada 1990-2000, Romania primea, in medie, 130 milioane de euro/an, suma ce avea sa fie de cinci ori mai mare din 2000: 630 milioane de euro pe an, cumulat Phare, Ispa, Sapard. Aceasta reprezinta o sursa importanta de finantare pentru Romania, de aproximativ 6% din bugetul anul consolidat si 25% din cheltuielile de investitii finantate bugetar.
Din seria noilor finantari, aprobate in 2000, investitorii si-au pus mari sperante in programul de Coeziune Economica si Sociala (100 de milioane euro), gestionat de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP).Programul a debutat cu stangul inca de la prima licitatie. In doua regiuni, Centru si Sud-Vest, Delegatia Comisiei Europene a refuzat sa dea OK-ul, suspectand interese strecurate printre proiectele selectate local si aprobate de MDP. Cu exceptia regiunilor Vest si Bucuresti-Ilfov, in celelalte zone listele au fost aprobate cu mari intarzieri, din aceleasi motive.
Spagi de 20% din valoarea proiectului (10.000 euro la un proiect de 50.000) au fost semnalate in reclamatii anonime. Dar nimeni nu si-a asumat declaratii publice pe aceasta tema, astfel incat autoritatile s-au facut ca nu vad si ca nu aud. La relatarile presei cu privire la politizarea excesiva a acordarii fondurilor Phare, seful MDP, Leonard Cazan, a anuntat o ancheta a Corpului de control al ministrului. Rezultatele acelei anchete nu au fost niciodata facute publice.
Recent, scandalul fondurilor Phare a luat o turnura si mai ingrijoratoare. S-a aflat ca Olaf, departamentul Anti-Frauda al UE, a luat la bani marunti proiectele din Romania. Pana la dovezi concrete de frauda anuntate de OLAF, Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti se limiteaza la a confirma ca „este constienta de presiunile exercitate de diverse grupuri de interese si este hotarata sa aiba toleranta zero fata de orice act de coruptie sau malpraxis”.
Concluziile controlului OLAF vor fi decisive pentru Romania si banii pe care ii va primi in continuare. Acolo unde se vor constata nereguli, banii vor trebui returnati din bugetul Romaniei. Un nou cost pentru platitorii de taxe. La acesta se adauga un pret mai mare: al alocarilor viitoare, pe fondul foamei generalizate de investitii.

Programe In derulare

1. Phare Coeziune Economica si Sociala (100 milioane euro)
· Schema de finantare nerambursabila pentru intreprinderi mici, microintreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii nou infiintate (12,95 mil. euro): demarat in mai anul trecut. Situatia este diferentiata pe regiuni – in unele (Vest, Bucuresti), platile s-au facut inca de la inceputul anului, in altele (centru, Sud-Vest) verdictul Delegatiei cu privire la proiectele selectate este inca asteptat.
· Dezvoltarea resurselor umane (24,6 mil. euro): rezultatele au fost anuntate in unele regiuni, in altele se asteapta incheierea evaluarii.
· Schema de consultanta si instruire pentru IMM-uri (3,6 milioane euro) – in selectie.
· Linia de credit pentru IMM-uri
(8,1 mil. euro): in derulare. Programul consta in credite cu o componenta nerambursabila, derulate prin BCR.
· Schema de finantare nerambursabila pentru proiecte mici de infrastructura (25,33 mil. euro): licitatie deschisa, cu termen-limita la 15 noiembrie 2002.
2. SAPARD
Recenta acreditare a agentiei a dat unda verde la primele 150 de milioane de euro SAPARD. Detalii la: www.sapard.ro.

Phare 1998 (termen-limita 2001)
Evaluarile facute publice de MDP (www.mdp.ro – Stadiul implementarii proiectelor) arata un bilant nu tocmai favorabil al proiectelor finantate din programul Phare 1999, de Coeziune Economica si Sociala.
Din 259 de proiecte aprobate in prima transa, 15% (40 de beneficiari) nu au primit finantarea integrala.13 proiecte au iesit din carti fie pentru ca solicitantii au renuntat la bani, fie pentru ca au fost constatate nereguli, iar alte 27 de proiecte nu au primit transele ulterioare.
In ceea ce priveste transa a doua, situatia este diferita de la o regiune la alta. Pe ansamblu, rata de alocare a fondurilor a crescut, dupa cum si procedurile de plata s-au imbunatatit (avans 80%). Totusi, intr-o serie de regiuni, beneficiarii nu si-au respectat angajamentele de cofinantare. Relevant este cazul Sud-Est, unde 34% dintre solicitanti (12 proiecte din 35) nu au cheltuit integral partea de contributie. Agentia de dezvoltare regionala a facut demersuri pentru recuperarea procentului corespunzator din finantarea Phare si a cerut rezilierea in cazul a trei contracte.