Rareș Bogdan vrea ca fermierii europeni să primească respectul cuvenit
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan își dorește ca fermierii europeni să participe la deciziile luate la nivel european pentru că sunt „coloana vertebrală a eurosistemului, baza societății”.
Fără munca lor, suntem pe nicăieri, avertizează el. Merită respect, nu doar declarații, susține ferm oficialul român.
El a reamintit că președintele EPP (Partidul Popular European), Manfred Weber, și-a asumat cu orice risc să semnaleze „măsurile neinspirate” pe care Comisia Europeană le propune uneori pentru agricultură.
„De altfel, nu e prima oară când are curajul să susțină tradiția, nu reformele bizare ale unor progresiști. Iar agricultura, zonele rurale, destinul fermierilor fac parte din ADN-ul EPP, cum bine a spus Manfred.
Unele politici europene i-au adus în pragul infarctului. Ideea de desființa culturi pentru a aduce în habitatul lor două broscuțe care între timp au murit e nefericită, dacă duce la faliment.
E nevoie de bani pentru alternative, dar nu să-i pui pe fermieri să producă baterii electrice și să crească viermi și gândaci, să renunțe la creșterea vacilor. Zonele rurale trebuie digitalizate, e nevoie de servicii medicale, de infrastructură, astfel încât tinerii să fie interesați să devină fermieri.
De asta, viitoarea PAC (Politica Agricolă Comună) este crucială. Noi ne-am asumat să luptăm. Nu știu dacă vom fi lăsați. Dar le suntem datori fermierilor, nu politrucilor”, a declarat, miercuri, Rareș Bogdan în cadrul conferinței „Acordul fermierilor europeni: viziunea PPE pentru agricultură în Europa”.
Fermirii din România se așteaptă să fie protejați de Executiv
Vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nina Gheorghiţă, se aşteaptă ca autorităţile române să îi protejeze fermierii și viabilitatea fermelor din România, în contextul în care sectorul agricol din România a pierdut undeva la trei miliarde de euro în urma războiului din Ucraina.
Potrivit ei, s-au trezit în situaţia în care această marfă, nefiind monitorizată, România a devenit o ţară importatoare. Această problemă nu ţine doar de Guvern României, ci „trebuie un trialog între administraţia prezidenţială, împreună cu guvernul şi ministerele de resort, Agricultura şi Economie, care au obligaţii în fişele posturilor în legătură cu politica comercială, să găsească mecanismele de la nivelul UE.”
„Noi aşteptăm de la autorităţile române să ne protejeze pe noi ca fermieri şi să protejeze viabilitatea fermelor româneşti. Ne-am fi aşteptat să rămânem alături de cele trei ţări care unilateral au decis să interzică importurile şi asta nu înseamnă că suntem împotriva politicii UE ci doar noi vrem să ne ţinem cuvântul iniţial.
Când s-a discutat să sprijinim Ucraina şi am făcut-o cu tot sufletul, noi, fermierii şi România ca societate. Noi am discutat pentru agricultură doar pentru tranzit, am pus la dispoziţie logistica noastră, ne-am asumat ca fermieri să avem costuri logistice mai mari. Nu am mai avut transport, s-a scumpit foarte mult”, a declarat Nina Gheorghiţă, luni, în cadrul emisiunii TV „Proiect de ţară: România” de pe Prima News.
Ministrul Agriculturii oferă noi asigurări fermierilor români
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le transmite fermierilor că nu vor întâmpina probleme din punct de vedere al importurilor de cereale venite din Ucraina.
Declarațiile sale au venit și în contextul în care Comisia Europeană a oferit, în luna mai, Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei dreptul de a restricționa vânzările interne de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui provenite din Ucraina. Această permisiune a expirat pe 15 septembrie.
Florin Barbu a spus că timp de o lună nu va intra în România niciun bob de grâu sau de porumb din Ucraina. Potrivit lui, fermierii şi procesatorii români vor fi singurii care vor avea licențe în domeniul cerealelor. Drept urmare, ei vor fi singurii care vor putea cumpăra cereale ucrainene.
