Rareș Bogdan a făcut declarații pe marginea negocierilor în urmă cărora Klaus Iohannis a fost blocat de S&D să ajungă la șefia Consiliului European.
Rareș Bogdan dezvăluie motivele pentru care Klaus Iohannis nu ajunge la șefia Consiliului European
Europarlamentarul Rareș Bogdan a dezvăluit informații noi din culisele negocierilor privind funcțiile de vârf în Uniunea Europeană. Klaus Iohannis a suferit o altă dezamăgire majoră după ce a fost obligat să se retragă din competiția pentru funcția de șef al NATO. În această cursă importantă, marile puteri europene își îndreaptă acum susținerea către premierul Olandei, Mark Rutte. Iohannis a fost scos din cărți pentru șefia Consiliului Europei de data aceasta, iar Bogdan a dezvăluit că S&D l-a blocat pe șeful statului din tentativa sa.
„La nivelul instituțiilor europene există patru top jobs. Va lua ființă o poziție nouă la nivelul Apărării Europene și una de reprezentant special pentru Ucraina. Eu acum știu că pentru președinție este candidat Ursula von der Leyen (…) iar pentru înalt reprezentant pentru Ucraina poziția ar urma să revină celor de la Renew. S&D nu a acceptat ca președintele Klaus Iohannis să fie președinte al Consiliului European prin rotație. Eu îl consider un om foarte echilibrat și cu foarte mare respect la nivel internațional, așa că poate ocupa orice poziție la nivel înalt în UE”.
Klaus Iohannis îl susține pe Mark Rutte
În altă ordine de idei, Klaus Iohannis a abandonat și ideea de a ajunge numărul 1 la NATO. Președintele le-a cerut, zilele trecute, membrilor CSAT să se pronunţe privind candidatura premierului Olandei, Mark Rutte, pentru funcţia de secretar general al NATO. Totodată, el a anunţat că şi-a informat deja aliaţii din NATO că îşi retrage candidatura.
Membrii CSAT s-au declarat în favoarea susţinerii de către România a candidaturii lui. Pe data de 20 iunie 2024, la Palatul Cotroceni, a avut loc o ședință a CSAT, prezidată de Klaus Iohannis, președintele României. Ordinea de zi a discuțiilor a inclus teme de importanță majoră în ceea ce privește securitatea națională și prioritățile de acțiune pentru România.
În cadrul aceleiași ședințe, el a comunicat că, la finalul săptămânii anterioare, a informat aliații din NATO despre retragerea candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al NATO. De asemenea, el a solicitat membrilor CSAT să se exprime cu privire la susținerea candidaturii lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia exprimându-și susținerea pentru propunerea premierului olandez.
ȘI Ungaria și Slovacia au anunțat că susțin candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO, o mișcare semnificativă pentru premierul olandez în cursa pentru cea mai înaltă funcție politică în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Deciziile în cadrul NATO sunt luate prin consens, astfel că fiecare candidat are nevoie de sprijinul tuturor celor 32 de aliați. Singura excepție este România, care, prin președintele său Klaus Iohannis, continuă să se opună candidaturii lui Rutte.
Viktor Orban a afirmat că după alegerile europene, Ungaria a ajuns la un acord cu NATO pentru ca niciun soldat ungur să nu participe în Ucraina și să nu se folosească fonduri maghiare pentru sprijinirea Ucrainei.