Capital: Comisarul UE pentru probleme Interne a spus ca România și Bulgaria îndeplinesc toată criteriile pentru a adera la Spațiul Schengen, dar si-a exprimat îngrijorarea față de situația din Austria. Cum ne afectează acest lucru?

Rareș Bogdan: O problemă internă a unui stat din Uniunea Europeană nu poate să influențeze coeziunea Uniunii, tratatele și regulamentele. România și Bulgaria, cel puțin România, îndeplinește toate chestiunile tehnice legate de accederea în Schengen. 

Am fost verificați, supraverificați, granițele sunt securizate, centrele de migranți de la Rădăuți, de la Isaccea și de la București, respectiv de la Sighet și Timișoara, cel mai mare centru de migranți, sunt absolut impecabile, condițiile în care sunt primiți migranții. Nu există nicio plângere de rele tratamente în ultimii doi ani de zile, Croația, Ungaria sunt campioane la plângeri pe rele tratamente, peste 500 de plângeri pe trimestru legat de molestări, de presiuni psihice asupra migranților. 

Raportul este făcut de unul dintre cei mai duri reprezentanți Frontex, o franțuzoaică. De asemenea, au fost 10 reprezentanți ai Olandei, care au verificat inclusiv funcționarea internetului și a capacităților tehnice pe care le are România, plus 3 secții de poliție, una din Prahova, două din București, aleatoriu alese, 7 spații de frontieră, treceri de puncte, fără a ne spune care. Respectiv, au vizitat un consulat extern, pentru a vedea intrările spre România, l-au ales pe cel de la Istanbul. Rapoartele au fost ultra pozitive. 

România nu are nicio problemă din punct de vedere tehnic

Rareș Bogdan: Faptul că în Austria domnul cancelar Nehammer, ministrul de Interne Gerhard Karner și mai ales, mămica lor, adică doamna Mikl-Leitner, un fel de mutie a Partidului Popular Austria, o păpușăreasă a politicii austriece, care este guvernatoarea regiunii Nieder­österreich, au încercat să salveze Partidul Popular de la creșterea FPO (Partidul Libertăţii), a extremei drepte, prin impunerea temei migrației, au fost de rău augur. 

Partidul Popular, după cum știți, a înregistrat cel mai prost scor electoral de la Al Doilea Război Mondial încoace în landul Nieder­österreich, un land care a fost dominat între 50 și 60 la sută aproape 70 de ani de Partidul Popular. E pentru prima dată când Partidul Popular are nevoie nu doar de Verzi sau de Liberali, ci au nevoie să facă o mare coaliție sau cu partidul de extremă dreapta care ar crea o mare problemă la nivel european, care a urcat de la 15% la 25% sau cu socialiștii, într-o mare coaliție care schimbă bazele politicii austriece. 

De asemenea, gândiți-vă că după Nieder­österreich, unde partidul cancelarului Nehammer – de unde provin, de altfel, ministrul Apărării, președintele Parlamentului, secretarul general al Partidului Popular, ministrul de Interne și cancelarul Nehammer, toți păpușăriți de către doamna Mikl-Leitner, această bunicuță foarte abilă a politicii din Austria, au încă două rânduri de alegeri – unul în luna martie în landul Carinthia și unul în luna aprilie în landul Salzburg, acolo unde dominația este istorică de partea stângii, a social-democraților austrieci, și unde, Partidul Popular deja are o problemă. 

Deci, retorica împotriva migranților și faptul că au introdus o temă în politica austriacă, o temă falsă, o temă care li s-a întors împotrivă, nu a ajutat în niciun caz Partidul Popular. Din păcate, a încurcat foarte tare calculele României și a creat o breșă groaznică în coeziunea Uniunii Europene, pentru că problema nu e doar a Austriei, problema este a Uniunii Europene. Modul în care procedează Austria astăzi este o problemă pentru Europa. 

România nu susține în niciun caz construirea de garduri

Rareș Bogdan: Gardurile de-a lungul istoriei, zidurile, de la Marele Zid Chinezesc care urma să oprească invaziile mongole și a izolat China, până la zidul Berlinului care a creat nu doar o durere sufletească ci reală poporului german, la zidul lui Trump, nu a fost decât menit să creeze probleme și în niciun caz nu sunt practice în secolul 21. E foarte interesant că sunt grupuri politice sau țări care susțin construirea de ziduri, garduri, pe o frontieră de 282 de km, atât are frontiera Bulgariei cu Turcia, adică nu e o frontieră de 20 de km. 

De asemenea, UE a fost foarte critică cu Viktor Orban când a făcut gardul între Serbia și Ungaria, iar acum vin grupuri politice sau cancelarul care ne propun nici mai mult nici mai puțin finanțarea cu 2 miliarde de euro de către Comisie a unor garduri, fără să înțeleagă că Turcia – trebuie să-și dea și Turcia acord pe așa ceva, o Turcia care astăzi este vitală pe flancul de apărare al NATO în sud-estul Europei. Să nu uităm că în Turcia sunt găzduite cele mai multe baze NATO, iar Turcia nu și-a dat acordul pe construcția zidului sau a gardului la granița cu Bulgaria. 

În momentul acesta, cancelarul Nehammer și politicienii din Partidului Popular din Austria se află într-o disonanță serioasă atât cu grupul politic al Popularilor Europeni de la nivelul Parlamentului European, cât și cu conducerea Consiliului European și a Comisiei Europene de la Bruxelles. Practic, e pentru prima dată când Austria de la Haider încoace nu a mai avut o astfel de mișcare extrem de sinuoasă cu caracterul democratic pe care îl au deciziile într-un stat membru.

 Capital: Ați spus că România va intra în negocieri foarte dure cu Austria, ce presupun aceste negocieri?

Rareș Bogdan: E obligatoriu. E singura șansă, ca noi să intrăm în negocieri, noi nu avem altă șansă cu Austria, noi nu avem altă formulă, ne place sau nu ne place, noi trebuie să intrăm în Schengen. 

Presiunea publică la care au fost supuse inclusiv companiile austriece și reacția pentru prima dată în 33 de ani, foarte fermă, a românilor cu privire la nedreptatea care ni s-a întâmplat, a speriat puțin Austria. În momentul acesta, companiile austriece prezente în România acționează o presiune fantastică pe cancelarul Nehammer și pe Guvernul de la Viena. 

E o presiune fără precedent, în care se solicită rezolvarea problemei pentru că încep să fie afectate din punct de vedere financiar. În momentul în care sunt afectate Austria și Olanda, când e vorba de bani, acționează complet diferit. Gândiți-vă că 7 la sută din PIB-ul Austriei este realizat și de companii care sunt prezente și în România, de la OMV Petrom, la BCR, la Raiffeisen, etc. Aceste companii, prin managementul lor, acționează ca un grup de presiune pe Guvernul austriac pentru că, la rândul lor, știu că sunt afectate economic. Costă mai mult transportul, de exemplu. Cei mai afectați din cauza Schengen sunt transportatorii. 

Problema Schengen a devenit în acest moment o problemă națională. Oameni care nu au ieșit din România și care nu au de gând în următorii 3 ani de zile să iasă din România, se simt afectați și nedreptățiți. Oameni care nu dețin pașaport, care nu au de gând să plece din țară, consideră că nedreptatea este una și că românii sunt tratați ca popor de mâna a doua. Asta dacă nu se rezolvă foarte repede va da apă la moară extremiștilor, va da apă la moară euroscepticilor, și dintr-un popor care am fost pe loc 3 pro Europa de-a lungul ultimilor 15 ani, putem să avem probleme la următoarele alegeri, chiar la alegerile europarlamentare de peste un an și jumătate. 

România este obligată și Austria și Europa este obligată să rezolve această problemă

Rareș Bogdan: Eu mă bazez foarte mult pe presiunea pe care o va pune Germania, Franța, Marea Britanie, Statele Unite, respectiv Italia, Spania, pe Austria, pentru rezolvarea acestei chestiuni care afectează astăzi o țară care este cheie pentru Alianța Nord-Atlantică, ca și coridor de securitate, respectiv pe schimburile pe de o parte umanitare, pe de o parte economice cu Ucraina unde vedeți că Putin pregătește o nouă ofensivă și mai agresivă împotriva Ucrainei. 

România devine țară cheie, țară pilon pentru Alianța Nord-Atlantică și pentru UE. Nu avem nevoie de retorică anti-europeană, nu avem nevoie de retorică extremistă sau cel puțin nu avem nevoie ca această retorică să-și facă loc în rândul populației României. Faptul că ea există marginal, nu e o mare problemă. Dacă ea devine o caracteristică și o temă de campanie a anului 2024, poate fi extrem de periculos pentru Europa.