N-a fost itotdeauna asa. De fapt, chiar de la iceputul ei piata Rasdaq, o asa-zisa copie a sistemului bursier american Nasdaq, a avut o intrare mai spectaculoasa decit Bursa. in timp ce BVB se chinuia sa atraga la cota cite o societate mai acatarii, pe Rasdaq intrasera mii de societati deodata. Cele mai bune dintre acestea au migrat icet-icet spre Bursa, altele au fost cumparate de investitori strategici, si Rasdaq n-a reusit sa puna nimic i locul lor. A functionat i virtutea inertiei. Acum Rasd
N-a fost itotdeauna asa. De fapt, chiar de la iceputul ei piata Rasdaq, o asa-zisa copie a sistemului bursier american Nasdaq, a avut o intrare mai spectaculoasa decit Bursa. in timp ce BVB se chinuia sa atraga la cota cite o societate mai acatarii, pe Rasdaq intrasera mii de societati deodata. Cele mai bune dintre acestea au migrat icet-icet spre Bursa, altele au fost cumparate de investitori strategici, si Rasdaq n-a reusit sa puna nimic i locul lor. A functionat i virtutea inertiei.
Acum Rasdaq pare parasita si de oamenii sai care icearca sa-si asigure un viitor mai sigur la mult mai promitatoarea BVB. Primul care a parasit corabia i deriva a fost Septimiu Stoica. De pe pozitia sa de presedinte Rasdaq, Stoica a participat la numeroase simpozioane, conferinte si tot felul de manifestari teoretice, i care optimismul sau cu privire la viitorul acestei piete a impresionat de multe ori asistenta. Dar si acest optimism s-a stins icetul cu icetul, iar cind s-a ivit momentul, Septimiu Stoica si-a depus candidatura pentru functia de presedinte al Comitetului Bursei. Pina la urma s-a multumit si cu pozitia de membru i forul de conducere al BVB. Pentru cea mai ialta pozitie i Bursa s-au luptat si alte persoane care multa vreme s-au confundat cu piata Rasdaq. Valeriu Velciu, presedintele Unicapital si fost presedinte al Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare, organismul care patroneaza Rasdaq, nu s-a putut impaca cu gindul ca Siminel Andrei a obtinut la un moment dat rivnita functie si a amenintat cu un proces i justitie. Acest lucru l-a fortat pe Andrei sa-si dea demisia, lasind loc unui alt fost reprezentant al ANSVM, si anume actualului presedinte al Comitetului Bursei, Sergiu Oprescu.
Acum BVB are mai multi interni ai Rasdaq ca niciodata si nu pare itimplator faptul ca subiectul unei eventuale fuziuni itre cele doua piete a revenit mai frecvent i paginile ziarelor i ultimele saptamini. Acesta este un subiect care merita discutat itr-adevar. Dar mult mai dificil va fi de realizat. O mare problema va fi cea de ordin tehnic, caci Rasdaq si Bursa de Valori au sisteme diferite de tranzactionare. Rasdaq a fost conceputa ca o piata a negocierilor itre brokeri, pe cind la Bursa tranzactiile se executa automat, pe baza itilnirii preturilor itre cerere si oferta. in ultima perioada isa Bursa a pus si ea la punct un sistem asemanator cu cel al Rasdaq, pentru tranzactionarea asa-ziselor necotate, adica actiunile care nu sunt i cele doua categorii ale Bursei.
Bursa si-a gestionat mai bine resursele
O fuziune a Bursei cu Rasdaq, din punct de vedere tehnic, ar putea avea la baza aceste doua sisteme. Atit oficialii Bursei, cit si cei de la Rasdaq considera partea tehnica mai usor de solutionat
Dar mai sunt si alte aspecte. Unul dintre ele ar fi acela al institutiilor care compun piata Rasdaq. in timp ce BVB realizeaza in house operatiunile de decontare, avind propriul registru al actionarilor, Rasdaq se bazeaza pentru aceste servicii pe societati separate: SNCDD si registrele independente. Aceste institutii ar trebui, probabil, sa dispara itr-o eventuala fuziune a BVB cu Rasdaq, lucru destul de greu de acceptat de proprietarii lor, societatile de valori mobiliare, cele care au ultimul cuvint atit pe o piata cit si pe cealalta.
Latura financiara a unei eventuale fuziuni nu este de neglijat. Bursa de Valori, constituita ca o entitate nonprofit, a reusit sa-si gestioneze, se pare, mult mai eficient resursele si se afla itr-o situatie financiara mult mai buna decit omoloaga sa Rasdaq. Acest lucru i-a permis BVB o continua modernizare a sistemului, comparabil cu al celor mai avansate piete din lume. Din acest motiv, executivii BVB s-ar simti pe buna dreptate frustrati de o fuziune „itre egali” cu Rasdaq, ei dorind sa aiba rolul conducator itr-o operatiune care sa semene mai degraba cu o preluare a Rasdaq. Pina acum isa, majoritatea initiativelor au venit din partea celor de la Rasdaq si doar prin intermediul presei. Stere Farmache, longevivul director general al Bursei, a punctat faptul ca nici un fel de contacte oficiale n-au venit la biroul sau pe tema unei fuziuni.
De altfel, oficialii Rasdaq nici nu arata ca stiu cu adevarat ce vor. O serie de alte optiuni sunt enumerate, printre care si transformarea Rasdaq itr-o societate pe actiuni care, eventual, sa fie listata chiar la Bursa. Daca va fi o simpla transformare din Rasdaq SRL (societatea care gestioneaza sistemul informatic al pietei) i Rasdaq SA, acest lucru nu va isemna o diferenta prea mare. O alta optiune este aceea de a desfiinta efectiv Rasdaq SRL si a imparti activele itre societatile de valori mobiliare. Acest lucru al isemna, cred unii, primul pas spre desfiintarea pietei.