Evoluţia ratei medii a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele (ROBOR) depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară, iar în această perioadă indicele se află într-o perioadă de reaşezare, susţine Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.
„Evoluţia ROBOR depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară. Suntem într-o perioadă de reaşezare a acestui indice după ce am avut, în perioada care a trecut, dobânzi reduse la nivel istoric. Din aceasta perspectivă, era de aşteptat ca această creştere să înceapă. Trebuie spus, totuşi, că în 2014 şi 2015, dacă luăm ca reper luna septembrie, ROBOR la 3 luni era mai ridicat decât nivelul actual, ca să nu mai spunem de 2012 sau 2013 când atingea 4 procente sau chiar 5,80%. Sigur că, faţă de acum câteva luni, se vor aduna câţiva lei în plus la plata ratei, în condiţiile în care dobânda ROBOR este luată în calculul ratei, dar pentru creditele acordate înainte de 2015 ratele sunt în continuare sub nivelul iniţial”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Dan Suciu.
BNR a afişat joi un nivel al ROBOR pentru depozitele la 3 luni de 1,46%, faţă de 1,25% în şedinţa de miercuri, iar pentru cele la 6 luni de 1,57%, faţă de 1,35% miercuri, potrivit Agerpres.
La începutul acestui an ROBOR la 3 luni era de 0,87%, iar ROBOR la 6 luni de 1,12%.
ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele. Indicele ROBOR se stabileşte zilnic şi are ca referinţă media aritmetica a cotaţiilor de dobândă utilizate de zece bănci selectate de banca centrală.
ROBOR este utilizat de către toate băncile pentru stabilirea dobânzilor variabile şi influenţează valoarea ratelor lunare la creditele în lei.