De asemenea, un studiu preprint de luna trecută sugerează că până și infecțiile ușoare cu SARS-CoV-2 pot duce la simptome neurologice pe termen lung asociate cu COVID. Este vorba în special de tulburări cognitive și dificultăți de atenție și memorie, o suită de simptome grupate sub formula „ceață pe creier”, relatează The Scientist.

În acest studiu, cercetători conduși de neurologul Michelle Monje de la Universitatea Stanford au identificat sechele la șoarecii și oamenii infectați cu COVID-19, care se potrivesc aproape perfect cu inflamația despre care se crede că provoacă tulburări cognitive legate de chimioterapie (CRCI), în urma tratamentelor pentru cancer.

Nu e nevoie de o infecție severă pentru a provoca simptome neurologice pe termen lung

Datele obținute de la șoareci cu infecții ușoare cu Covid-19 și din mostrele de țesut uman oferă dovezi suplimentare că nu e nevoie de o infecție severă – sau de o infecție a celulelor creierului – pentru a provoca simptome neurologice pe termen lung.
În plus, studiul arată că această cale a neuroinflamației poate fi declanșată chiar și fără ca SARS-CoV-2 să fi infectat o singură celulă a creierului.

„Este vorba de neuroinflamație, care are loc chiar și în absența oricărei infecții a sistemului nervos central”, a declarat Monje pentru The Scientist.

Încă de la izbucnirea pandemiei, Monje se temea că furtunile de citokine cauzate de răspunsul imun la SARS-CoV-2 ar provoca aceleași neuroinflamații și simptome asociate cu CRCI.

Aceste celule par a fi „extrem de sensibile” la infecție

Un indiciu cu privire la ceea ce se întâmplă când o persoană are o formă relativ ușoară a Covid-19 a venit din cercetările ei anterioare privind CRCI, în care Monje a descoperit că celulele imune din creier, cunoscute sub numele de microglia, par a fi „extrem de sensibile” la infecție.

Procesul inflamator începe atunci când microglia devine reactivă și provoacă dereglarea celulelor suport din creier numite astrocite, care își asumă o stare neurotoxică.

Microglia, o componentă activa principală a sistemului imunitar

Microgliile sunt situate în mod predominant în materia cenușie, ca satelit al neuronilor și al vaselor sangvine. Microglia este o componentă activa principală a sistemului imunitar. Când nu se luptă cu nimeni, microglia elimina sinapsele neuronilor care și-au depasit utilitatea pentru a face loc unor sinapse mai noi si eficiente.

O serie de factorii, inclusiv demența, legată de vârstă, sau alte afecțuni de sănătate mintală, pot complica însă încercările de a studia COVID pe termen lung, sugerează neurologul, deoarece clinicienii nu au instrumentele pentru a separa diferitele boli.

Monje a spus că este prea devreme pentru a vorbi despre un posibil tratament. „Nu vreau să speculez despre ce terapii ar putea fi utile, deoarece nu pot recomanda nimic din ce nu am testat”, a spus ea.