O decizie a Parlamentului României privind starea de alertă, sub care ţara noastră se află deja de mult timp, încalcă regulile Constituţiei, afirmă judecătorii CCR. Ei şi-au motivat astăzi decizia luată în urmă cu o săptămână.
Parlamentul României, acuzat că încălcat legea atunci când a luat o hotărâre privind starea de alertă în România!
Judecătorii CCR explică încălcările constituţionale făcute de Parlament
Acuzaţiile vin din partea Curţii Constituţionale a României. Judecătorii CCR consideră că modificările adoptate de Parlament la o Hotărâre de Guvern din anul 2020 privind starea de alertă adaugă în mod nepermis la textele constituţionale ce reglementează raporturile dintre Guvern şi Parlament şi le încalcă pe cele care privesc controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice.
Miercuri, 27 octombrie, CCR a publicat motivarea deciziei luate pe 20 octombrie. În urmă cu o săptămână, magistraţii CCR au admis, în unanimitate, o sesizare formulată de 50 de parlamentari AUR, PSD şi neafiliaţi. Sesizarea viza neconstituţionalitatea unei hotărâri a Parlamentului prin care s-au adus modificări şi completări HG 394/2020 privind starea de alertă şi măsurile ce se impun pe durata acesteia.
“Un act hibrid fără nicio bază constituţională, creat doar printr-o confuzie de atribuţii”
Decizia Parlamentului României este „un act hibrid fără nicio bază constituţională, creat doar printr-o confuzie de atribuţii în privinţa Parlamentului şi a Guvernului”, afirmă judecătorii CCR în motivarea lor.
“Curtea a constatat că încuviinţarea şi modificarea realizate de Parlament în privinţa conţinutului normativ al hotărârii Guvernului privind instituirea stării de alertă adaugă în mod nepermis la textele constituţionale ce reglementează raporturile dintre cele două autorităţi publice şi le încalcă pe cele care privesc controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice. (…)
Apare astfel configurată prin normele criticate o hotărâre a Guvernului modificată şi completată printr-o hotărâre a Parlamentului, act hibrid fără nicio bază constituţională, creat doar printr-o confuzie de atribuţii în privinţa Parlamentului şi a Guvernului şi ignorarea principiilor care guvernează raporturile dintre aceste autorităţi publice, şi cu un regim juridic incert din perspectiva incidenţei art.126 alin.(6) din Constituţie (paragraful 58), cu consecinţa încălcării prevederilor art.21 şi art.52 din Constituţie, care consacră accesul liber la justiţie şi dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică (paragraful 60)”, potrivit Curţii Constituţionale.
Judecătorii CCR reamintesc faptul că, în iunie anul trecut, au dat o altă decizie prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unor articole din Legea 55/2020 privind starea de alertă. Constatarea neconstituţionalităţii actului principal se răsfrânge aşadar în mod direct asupra actului secundar, lipsindu-l de efecte juridice.