Marius Budăi a vorbit sâmbătă, 12 februarie, despre renegocierea PNRR la Comisia Europeană privind cheltuielile din PIB cu pensiile. Astfel, ministrul Muncii a subliniat că nu este vorba despre o renegociere din temelii, ci o optimizare.
Marius Budăi, despre renegocierea PNRR: Nu vorbim de renegocierea din temelii, ci de o optimizare
În acest context, Marius Budăi a explicat că formațiunile din coaliție își asumă să facă „tot posibilul pentru binele cetățenilor români”.
„Noi, în coaliție, ne asumăm să facem tot posibilul pentru binele cetățenilor români, or, acel procent de 9,4% nu este suficient pentru a realiza un alt jalon din PNRR care înseamnă reforma pensiilor prin rezolvarea inechităților din sistem. Nu s-a spus niciodată că vrem să renegociem PNRR din temelii, dar o optimizare este necesară. Iar regulamentul european de implementare a PNRR prevede acest lucru. Nu vorbim de o renegociere când se întâmplă o catastrofă sau nu știu ce alte chestiuni”, a declarat Marius Budăi.
Reacția ministrului a fost făcută după ce oficialii europeni au spus că PNRR nu poate fi modificat decât în situații excepționale
Amintim că declarația ministrului a fost făcută după ce oficialii europeni au spus că PNRR nu poate fi modificat decât în situații excepționale, precum un dezastru natural. Mai mult, aceștia au subliniat și modul în care trebuie făcută reforma pensiilor, punctând că așteaptă să vadă o încurajare a ieșirii la pensie cât mai târziu.
Conform explicației oferite de Comisia Europeană, doar în cazul în care o țară nu mai poate duce la îndeplinire PNRR-ul, din motive excepționale, cum ar fi dezastre naturale de dimensiuni istorice, s-ar putea renegocia PNRR. Totodată, ar trebui parcurși pași destul de complicați care ar duce la întârzierea reformelor iar acest lucru ar putea duce la posibilitatea ca anumite obiective să nu fie îndeplinite și astfel să ducă la pierderea unor bani din PNRR.
Așadar, oficialii europeni au punctat că renegocierea PNRR poate fi realizată doar în cazuri excepționale, precum catastrofe naturale de proporții istorice. Mai mult, orice cerere de modificare a PNRR ar întârzia cu mult implementarea programului.
De asemenea, Comisia Europeană a spus că, pentru a ne încadra în acel plafon de 9,4% din PIB cu toate pensiile de stat, trebuie făcută o reformă așa cum ne-am angajat prin PNRR, care să presupună, pe de o parte, creșterea pensiilor foarte mici, și pe de altă parte, încurajarea pensionării târzie, oferind stimulente cetățenilor să iasă mai târziu la pensie.