Marea surpriză a ediţiei de anul acesta este coborårea lui Dinu Patriciu cu două locuri în clasamentul realizat de revista Capital. În plus, aderarea la Uniunea Europeană a adus noi milionari din domenii prioritare: protecţia mediului, transporturi şi agricultură.
Opt români au averi estimate la peste un miliard de euro anul acesta. Iar în dolari, numărul miliardarilor se ridică la doisprezece, faţă de zece anul trecut. Nou-intraţi pe lista celor cu averi în dolari din zece cifre sunt familia Adamescu, Gabriel Comănescu (proprietarul Upetrom) şi Frank Timiş. Decesul lui Constantin Iosif Drăgan şi potenţialele dispute pe tema succesiunii au dus la „suspendarea“ succesorilor de pe lista milionarilor, până la clarificarea situaţiei.
Averile însumate ale celor mai bogaţi 300 de romåni depăşesc 39 de miliarde de euro (32,5% din PIB). Iar aproape 45% din acestă sumă se concentrează în måinile primilor 100 de pe listă.
În 2003, la prima ediţie a Top 300, ponderea averilor celor mai bogaţi raportată la PIB era de 26%. Gradul de concentrare a averilor a scăzut însă la un minim de 18,5% în ediţia din 2006, cu 15 puncte procentuale mai puţin decåt nivelul de anul acesta.
Cei mai bogaţi au devenit şi mai bogaţi, este concluzia care se desprinde din aceste cifre. Unii au reinvestit profiturile pentru a-şi extinde activităţile: au ridicat fabrici mai mari, şi-au deschis magazine sau şi-au preluat concurenţii. Alţii, însă, au preferat să facă plasamente cu potenţial de cåştig mai mare: cele mai frecvente situaţii au fost cele în care au fost achiziţionate terenuri pentru viitoare proiecte rezidenţiale. Camelia Şucu, de exemplu, a achiziţionat un teren unde vrea să dezvolte un proiect rezidenţial de lux. Viorel Cataramă se laudă cu 20 de hectare de teren în apropiere de Bucureşti dedicate proiectelor imobiliare. La fel şi fondatorii lanţului de retail Domo (Lorand Szarvadi şi Hegedus Ferenc), care au folosit o parte din banii încasaţi de la fondul de investiţii Equest pentru a achiziţiona un teren de 100 de hectare în apropierea Capitalei. Atracţia pentru terenuri este explicată de evoluţia preţurilor din ultimii ani. Cumpărai teren agricol în apropierea marilor oraşe cu trei-patru euro metrul pătrat, iar preţurile creşteau şi cu 600-700% pe an. Reţeta îmbogăţirii din imobiliare a fost apoi destul de simplă: băncile au finanţat construcţia locuinţelor, cerånd drept garanţie doar terenul şi antecontractele semnate cu clienţii. Fraţii Negoiţă au ajuns la o avere de circa 400 de milioane de euro, bazåndu-se pe dezvoltările imobiliare care au completat afacerile din industria hotelieră. La fel şi Gheorghe Chiţă, din Cluj. Iar succesul primilor a atras şi alţi investitori.
Însă, dacă primii care au mirosit oportunităţile din acest domeniu au avut succes, nu este sigur dacă va exista cerere pentru viitoare proiecte. În condiţiile în care normele noi de creditare impuse de BNR vor face mai dificil accesul la credite, iar criza financiară va îngreuna accesul băncilor la linii de finanţare externe, probabil vom asista la o contracţie a cererii pe piaţa imobiliară şi la preţuri mai mici. Dacă actuala criză persistă, anul viitor este foarte posibil să asistăm la corecţii ale preţurilor, implicit ale averilor din Top 300.
Schimbări la vårf
Gigi Becali a ajuns cel mai bogat romån. Nu datorită vreunor decizii de business inspirate, care să fi condus la creşteri spectaculoase ale averii acestuia. Ba din contră: finanţatorul Stelei recunoaşte că preţurile terenurilor au scăzut, afectåndu-i averea. Explicaţia pentru ascensiunea lui Becali este „sărăcirea“ lui Dinu Patriciu cu aproape un miliard de dolari: la începutul lunii octombrie, KazMunayGaz a făcut publică suma plătită pentru preluarea pachetului de 75% din acţiunile Rompetrol: doar 1,65 miliarde de dolari, faţă de 2,7 miliarde de dolari, suma estimată de presă anul trecut pe baza informaţiilor despre evaluarea Rompetrol Group la 3,6 miliarde de dolari. Şi ascensiunea familiei Voiculescu este impresionantă, fiind explicată de creşterea valorii de piaţă a trustului media Intact. Pariul lui Ioan Niculae, acţionarul majoritar al Interagro, pe agricultură şi industria îngrăsămintelor s-a dovedit cåştigător: i-a adus o creştere a averii cu 17%.
39 mld. de euro este suma averilor celor mai bogaţi 300 de romåni
82 de romåni au avut averi de peste 100 de milioane de euro în 2007
SUME / Cum se repartizeaza averile
• 8 romåni au averi de peste un miliard de euro
• 7 romåni au averi între 500 de milioane şi un miliard de euro
• 82 de romåni au averi de peste 100 de milioane de euro
• 47 de romåni au averi între 100 şi 200 de milioane de euro
• 30 de romåni au averi între 70 şi 90 de milioane de euro
• 28 de romåni au averi între 40 şi 50 de milioane de euro
• 44 de romåni au averi între 30 şi 40 de milioane de euro
• 50 de romåni au averi între 20 şi 30 de milioane de euro
• 18 romåni au averi între 14 şi 20 milioane de euro
TOP 10 Miliarde euro
Gigi Becali 2,5
Ion Ţiriac 2,2-2,4
Dinu Patriciu 2-2,1
Familia Voiculescu 1,5-1,6
Familia Păunescu 1,3-1,4
Ioan Niculae 1,27-1,29
Sorin Ovidiu Vîntu 1,2-1,25
Familia Adamescu 1-1,1
Fraţii Micula 0,960-0,980
Fraţii Cristescu 0,800-0,820
Cum i-am găsit pe noii milionari
Am pornit de la cele mai mari firme din Romånia. Am aflat cifrele de afaceri ale companiilor înregistrate la Ministerul Economiei şi Finanţelor ca mari contribuabili, precum şi pe cele ale celor mai mari societăţi la nivel de judeţe. Le-am aflat apoi acţionarii, de la Registrul Comerţului, şi astfel au ieşit la iveală candidaţi redutabili la Top 300.
Dacă pånă acum primele 100 de poziţii în Top erau dominate de afacerişti care s-au îmbogăţit în împrejurări favorabile apărute în perioada post-decembristă, ca, de exemplu, privatizări prin metoda MEBO, în prezent, primele poziţii sunt ocupate de cei care şi-au dezvoltat afacerile bazåndu-se pe evoluţia pieţei. Activele imobiliare întregesc în majoritatea cazurilor averile oamenilor din Top, după un an 2007 caracterizat printr-o explozie a proiectelor rezidenţiale. De pildă, unul din primii nou-intraţi în clasament, Ion Rădulea, cu o avere evaluată la 205-213 milioane de euro, controlează 90% dintr-unul din cele mai mari proiecte imobiliare din Bucureşti: Sema Parc. Componenta imobilară ocupă un loc important şi în averea Casei Regale, următorul new entry în top, cu o avere evaluată la 248- 255 milioane de euro. Din cele şapte intrări peste pragul de 100 de milioane de euro, două dintre ele (Familia Umbrărescu şi Culiţă Tăråţă) sunt, de fapt, reveniri. Dorinel Umbrărescu (182- 185 milioane de euro) este cunoscut ca fiind unul dintre „regii asfaltului“, deţinånd una dintre cele mai mari companii de infrastructură rutieră din ţară, iar Culiţă Tăråţă (160-170 milioane de euro) şi-a rotunjit averea dezvoltånd afaceri în domeniile agricultură, zootehnie şi industria de prelucrare a lemnului.
Cei mai mulţi milionari noi din top sunt concentraţi în partea de mijloc a clasamentului, deşi cei 16 aflaţi în această situaţie au averi cuprinse într-un interval destul de mare: 36-76 de milioane de euro. Ultima parte a clasamentului a suferit modificări şi în acest an, ridicånd pragul de intrare în top la 14-14,5 milioane de euro. Practic, ultimii 100 de bogaţi au averi cuprinse între 14 şi 36 de milioane, printre aceştia figurånd 13 nume noi.
Domeniile de activitate care au generat noi milionari se întind de la construcţii pånă la activităţi de consultanţă sau intermedieri financiare, dar se remarcă faptul că firmele care activează în domeniul reciclării deşeurilor au înregistrat creşteri semnificative în ultimii ani, datorită noilor reglementări de mediu. Cåteva exemple de noi milionari din Top care controlează astfel de companii sunt: Constantin Comănescu (78 – 82 milioane de euro), acţionar la Remat Iaşi, Mihai Sofian (54 – 60 de milioane de euro, Remat Holding), Adrian Sorescu şi Mihaela Constantinescu (fiecare cu cåte 30- 32 milioane de euro, acţionari la Energrom, Remat SA şi Remat Gorj) şi lista poate continua.
Gruia Stoica
Deţine, împreună cu Vasile Didilă, grupul Grampet, din care face parte şi cel mai mare operator feroviar privat – Grupul Feroviar Romån (GFR). La finele anului trecut, grupul a avut o cifră de afaceri de 250 de milioane de euro, active de 271 de milioane de euro şi un profit net de 45 de milioane de euro, potrivit unui audit consolidat realizat de Ernst&Young şi citat de Stoica. Participaţiile celor doi nu sunt egale, dar Stoica spune că nu contează acest lucru. „Eu sunt vårful săgeţii, iar el este corpul ei“, susţine Gruia Stoica, adăugånd că Didilă îi este frate, chiar dacă nu au acelaşi nume. Cum a intrat în afaceri? „Pe uşa din faţă“, răspunde Gruia. El povesteşte cum, în urmă cu cåţiva ani, avea pachete mici de acţiuni, restul fiind pe numele altor pesoane. Din grupul de firme controlat de cei doi oameni de afaceri mai fac parte societăţile Reva Simeria, Remar Paşcani, precum şi firme din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Muntenegru şi Mozambic.
210-230 mil. euro
Transport feroviar,producţie, servicii
• 40 ani, necăsătorit
• Bucureşti
Ion Radulea
Controlează societăţile MYO-O, Semănătoarea, Sema Parc, River Invest. Prima firmă înfiinţată de Rădulea a fost MYO-O. Sema Parc, parcul rezidenţial situat pe cheiul Dåmboviţei, se întinde pe o suprafaţă de 42 de hectare. Tot în hectare se poate contabiliza şi suprafaţa birourilor şi a halelor pe care le închiriază Sema Parc. Printre cele mai cunoscute firme chiriaşe ale parcului se numără Telemobil, Smartree, LaborMed Pharma. Terenul pe care este dezvoltat proiectul a fost concesionat pe 30 de ani de la societatea Semănătoarea, firmă controlată tot de Rădulea, prin intermediul MYO-O. Dezvoltatorul imobiliar pentru Sema Parc este River Invest, care a construit deja două clădiri de birouri, våndute ulterior către Europolis. Parcul urmează să fie transformat în timp într-un mini-oraş. Din acesta vor face parte încă două clădiri de birouri, care vor fi finalizate în 2010, la care se vor adăuga un centru comercial, un hotel cu 22 de etaje şi 400 de camere şi o zonă rezidenţială.
205-213 mil. euro
Imobiliare, comerţ
• 50 ani, căsătorit
• Bucureşti
Mircea Mihailescu
Transport Trade Services (TTS) este unul din principalii furnizori de servicii integrate de logistică, transport feroviar şi fluvial de pe piaţa romånească. Firma a achiziţionat treptat de pe piaţa de capital pachetul majoritar de acţiuni al operatorului fluvial Navrom Galaţi, care la råndul său a fuzionat cu armatorul NFR Drobeta-Turnu Severin. Grupul TTS a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 39 de milioane de euro şi un profit de 7 milioane de euro. Principalii acţionari ai companiei sunt Mircea Mihăilescu (50,5%), fondatorul şi directorul general al companiei, Ion Stanciu (14%), Viorel Ştefan şi Peter Hungerbuhler, ambii cu cåte 10% din acţiuni. TTS a obţinut din partea International Financial Corporation, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, o linie de credit de pånă în zece milioane de euro, bani care vor fi investiţi în modernizarea unei părţi din flota de împingătoare, într-un terminal de cereale în Portul Constanţa şi în retehnologizarea unui siloz din Galaţi.
140-150 mil. euro
Logistică, transport
• 61 de ani
• Constanţa
