Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în octombrie 2022, rata anuală a inflației a ajuns la 15,3%, iar rata inflației de la începutul anului (octombrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este de 14,5%.
În octombrie 2022, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna octombrie 2021, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), a fost de 13,5%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2021 – octombrie 2022), comparativ cu precendentele 12 luni (noiembrie 2020 – octombrie 2021), determinată pe baza IAPC, este de 10,8%.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în octombrie 2022, preţurile de consum au crescut cu 1,3%, comparativ cu septembrie 2022. În octombrie 2022, creșterea prețurilor mărfurilor alimentare a fost de 20,58%, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 14,37%, iar serviciile s-au scumpit cu 8,31%, comparativ cu octombrie 2021.
- prețurile la gaze naturale au crescut cu 40,79%;
- prețurile la energie electrică au crescut cu 27,01%;
- prețurile la energie termică au crescut cu 23,18%;
- prețurile la produse de morărit au crescut cu 34,6%;
- prețurile la pâine au crescut cu 26,9%;
- prețurile la legume și conserve de legume au crescut cu 24,6%;
- prețurile la cartofi au crescut cu 40%;
- prețurile la ulei comestibil au crescut cu 43,5%;
- prețurile la carne și produse din carne au crescut cu 15%;
- prețurile la pește și conserve au crescut cu 19%;
- prețurile la lactate și produse lactate au crescut cu 26%;
- prețurile la unt au crescut cu 39,2%;
- prețurile la ouă au crescut cu 24%.
BNR anticipează că va scădea inflația sub 10% în prima parte a anului 2024
Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre sfârșitul acestui an, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I din 2024.
„Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei.
Perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflaţiei după ajungerea pe un platou în trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în august 2023 – precum şi manifestarea tot mai pregnantă a unor efecte de bază dezinflaţioniste, alături de influenţele decurgând din probabila restrângere şi închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023”, scrie într-un comunicat de presă emis de către a Banca Națională a României (BNR).
Potrivit BNR, escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.
„Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de creştere a costului finanţării, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu impact asupra parametrilor bugetari.
Din această perspectivă, importante sunt caracteristicile următoarei rectificări bugetare din acest an, precum şi coordonatele proiectului de buget pentru 2023. Relevante sunt, de asemenea, conduita politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”, a transmis BNR.