Potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR), rata anuală a inflației este așteptată să scadă la finele anului curent și în primul trimestru din 2025 la valori semnificativ mai mici decât cele previzionate anterior, iar după o creștere temporară în al doilea trimestru din 2025, să revină și să se mențină până la capătul orizontului proiecției ușor sub limita de sus a intervalului țintă.
Rata anuală a inflației este așteptată să scadă până la finalul anului curent și în primul trimestru din 2025
Raportul băncii centrale indică faptul că prognoza actualizată sugerează o continuare a scăderii ratei anuale a inflației pe o traiectorie mai joasă decât cea estimată anterior, în special pe termen scurt. Conform prognozei, rata anuală a inflației ar urma să scadă la sfârșitul anului curent și în primul trimestru din 2025 la valori considerabil inferioare celor anticipate anterior.
După ce rata anuală a inflației va crește al doilea trimestru din 2025, este așteptată să revină și să se mențină ușor sub limita superioară a intervalului țintei până la finalul perioadei de prognoză, adică la niveluri ceva mai joase decât cele prevăzute în prognoza precedentă.
Descreșterea ratei anuale a inflației va continua să fie influențată de factorii din partea ofertei, a căror acțiune dezinflaționistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a prevăzut anterior, din cauza efectelor de bază și a modificărilor legislative în domeniul energiei. Aceste efecte vor fi completate de influențele anticipate pe întreaga perioadă de prognoză, incluzând scăderea așteptată a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, decelerarea creșterii prețurilor importurilor și o restrângere foarte ușoară a excedentului de cerere agregată, aspecte care sunt relativ în acord cu previziunile anterioare.
Incertitudini și riscuri
Incertitudinile și riscurile semnificative provin din politica fiscală și cea de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele șase luni ale anului, dinamica salariilor în sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare care ar putea fi implementate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu, care se preconizează a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an.
De asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor în economie rămân surse de incertitudine și riscuri semnificative. În plus, incertitudini importante sunt asociate cu evoluția prețurilor energiei și alimentelor, având în vedere modificările legislative și seceta prelungită din acest an, precum și traiectoria viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice, mai arată raportul BNR.
Războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și evoluțiile economice din Europa continuă să genereze incertitudini și riscuri pentru perspectivele economice și, implicit, pentru evoluția inflației pe termen mediu. În același timp, absorbția fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, este supusă îndeplinirii unor ținte și jaloane stricte. Totuși, aceasta este esențială pentru implementarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică, și pentru atenuarea, măcar parțială, a efectelor negative ale conflictelor geopolitice.
De asemenea, sunt importante deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și poziția băncilor centrale din regiune.
Economia a crescut, în termeni trimestriali
Cele mai recente date și analize sugerează o creștere mai robustă a economiei în termeni trimestriali în al doilea trimestru din 2024 decât se anticipase anterior, ceea ce implică un avans semnificativ al PIB-ului comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
În aprilie-mai, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto au înregistrat o accelerare a creșterii în termeni anuali față de trimestrul precedent, producția în industria prelucrătoare a cunoscut o ușoară revigorare, iar dinamica volumului lucrărilor de construcții a crescut consistent în teritoriu pozitiv, după ce în primele trei luni ale anului a fost considerabil negativă. Totuși, variația anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat să se lărgească în comparație cu exporturile, ceea ce a dus la o creștere accelerată a deficitului comercial și a deficitului de cont curent în primele două luni din trimestrul II, în raport cu aceeași perioadă a anului anterior.
Efectivul salariaților din economie a scăzut semnificativ în luna mai
Pe piața muncii, efectivul salariaților a scăzut semnificativ în luna mai, după o creștere considerabilă în aprilie. Rata șomajului BIM a crescut treptat între aprilie și iunie, ajungând la 5,5%, sub media de 5,6% din a doua jumătate a anului trecut. În același timp, sondajele din iulie au arătat intenții mai moderate de angajare pe termen scurt comparativ cu trimestrul anterior și o scădere a deficitului de forță de muncă, în contrast cu creșterea raportată de companii în primele două trimestre ale anului.
De asemenea, dinamica anuală a salariului brut nominal și, în mod special, a costului unitar al forței de muncă din industrie au înregistrat o scădere în perioada aprilie-mai, dar au rămas la niveluri ridicate.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au scăzut
În prima decadă a lunii iulie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au scăzut ca urmare a reducerii ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente de către BNR, stabilizându-se ulterior. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au scăzut la începutul lunii și au continuat să urmeze o traiectorie descrescătoare, în concordanță cu tendințele din economiile avansate și din regiune.
Aceasta s-a datorat așteptărilor revizuite ale investitorilor privind direcția viitoare a ratei dobânzii Fed, influențând și apetitului global pentru risc. În acest context, cursul de schimb leu/euro a suferit o corecție descendentă în prima parte a lunii iulie, menținându-se relativ stabil ulterior, dar a urcat spre sfârșitul perioadei la niveluri mai ridicate, similare cu cele din trimestrul II, pe fondul creșterii volatilitații pe piețele financiare internaționale, inclusiv din cauza escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.
În iunie, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a crescut la 6,7%, de la 5,7% în luna mai, datorită accelerării creșterii componentei în lei, în principal pe seama creditării societăților nefinanciare. Ritmul creșterii componentei în valută a continuat să urmeze o traiectorie ușor ascendentă, dar fluctuantă. Ca urmare, ponderea componentei în lei în totalul creditului acordat sectorului privat a crescut la 69,1% în iunie, de la 68,8% în mai.