România se situează în apropierea mediei europene la atragerea fondurilor europene, cu o absorbţie de 33%, însă mai sunt nişte sume care probabil vor fi declarate în lunile noiembrie şi decembrie, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene Mihaela Toader.

Potrivit acesteia, rata de contractare se apropie de 100%, situându-se la 96%, astfel încât mai sunt puţine fonduri disponibile pentru proiectele noi.

”România se situează în apropierea mediei Uniunii Europene (la absorbţie – n. r.). Suntem la aproape 33% absorbţie. Mai avem nişte sume care vor fi declarate probabil în lunile noiembrie şi decembrie. Aceste sume aşteptăm să fie verificate. Rata de contractare este una mulţumitoare, aproape 100%. Suntem la 96%, mai avem foarte puţin disponibili pentru proiectele noi”, a spus Mihaela Toader.

O sumă extrem de mică

În ceea ce priveşte viitorul buget al UE, acesta este încă un subiect fierbinte şi nu pare că lucrurile s-ar apropia de un compromis, spune secretarul de stat.

”Am trecut de mijlocul implementării exerciţiului financiar 2014-2020. Eligibilitatea pentru acest exerciţiu financiar se va termina la 31 decembrie 2023. Şi, pe de altă parte, Comisia Europeană deja a prezentat propunerea de regulament pentru viitorul exerciţiu financiar. Este foarte adevărat, viitorul buget al Uniunii Europene este încă un subiect fierbinte şi care nu pare a se apropia de un compromis între statele membre şi instituţiile implicate în procesul de co-decizie. Prin urmare, pentru viitor, care ar trebui să înceapă la 1 ianuarie 2021, lucrurile sunt destul de volatile, se schimbă aproape în fiecare zi, în funcţie de cum se schimbă şi la nivelul Parlamentului European şi al Consiliului”, a explicat ea.

Conform propunerii făcute de Comisia Europeană în 2018, a menţionat Mihaela Toader, bugetul alocat României este cu 8% mai mare faţă de alocarea actuală pe Politica de Coeziune.

”Repet, pentru că programul de dezvoltare rurală din Politica Agricolă Comună care în prezent face parte din fondurile europene structurale şi de investiţii, conform propunerii nu va mai face parte. Deci, Politica Agricolă Comună se va separa total din exerciţiul financiar 2021 – 2027. Deci, pe Politica de Coeziune avem o creştere de 8%, aproximativ 32 de miliarde de euro, iar meniul stabilit la nivelul propunerii de regulament este unul destul de strict. Vor fi 5 obiective de politică pe care orice stat membru va putea să le finanţeze, nu vom mai avea meniul de 11 pe care l-am avut până acum. Ele se centrează în jurul specializării inteligente, dezvoltare-inovare, descoperirea antreprenorială şi sprijinirea IMM-urilor, cu o propunere de alocare de minim 6 miliarde de euro pentru România şi digitalizare în acest procent. Pentru obiectivul de politică 2, ”O Europă mai curată’, deci tot ce înseamnă investiţii în mediu, apă, apă uzată, deşeuri, economie circulară, eficienţă energetică, aproape 5,5 miliarde de euro, restul sumelor – aceste sume reprezentând Fondul European de Dezvoltare Regională – urmând a fi împărţite în trei obiective de politică, respectiv ‘O Europă mai conectată’ – tot ce înseamnă infrastructură de transport pe toate modurile, ”O Europă mai socială’ – deci toate investiţiile în infrastructura de sănătate, educaţie, asistenţă socială etc. şi ‘O Europă mai aproape de cetăţeni’ – practic acele iniţiative locale bazate pe strategii teritoriale integrate. Practic, dacă scădem din Fondul European de Dezvoltare Regională cele aproape 11 miliarde de euro alocate celor două obiective principale, pentru transport – în cuvinte simple -, educaţie, sănătate, social şi iniţiative locale mai rămân aproape 6 miliarde de euro, deci o sumă extrem de mică”, a atras atenţia oficialul MFE.

Scădere dramatică a alocărilor de fonduri

În plus, România mai beneficiază de alocarea din Fondul de Coeziune care este dedicată doar unei categorii de state care se situează cu nivelul venitului brut sub media UE, care este dedicată în special infrastructurii de bază pe reţeaua de bază, deci pe reţeaua TEN-T Core unde ţara noastră, la fel ca toate celelalte state membre, a suferit o scădere ”dramatică”, practic o înjumătăţire de la aproape 10 miliarde de euro cât avem alocate în actualul exerciţiu financiar.

”Suma alocată României este 4,4 miliarde de euro, dar din această sumă aproape 1,2 miliarde de euro vor trebui transferaţi direct în gestiunea Comisiei. Deci, practic, la nivel naţional pentru utilizare mai rămân 3,3 miliarde de euro. Principalul pierzător în această propunere de regulament este clar obiectivul de politică 3, unde se vor regăsi toate investiţiile în infrastructură mare şi aici rămâne o provocare pentru autorităţi în general să pregătească acele proiecte care sunt absolut necesare, care aduc cea mai mare valoare adăugată, pentru că este clar că toate nevoile României pe infrastructură nu vor putea fi satisfăcute din fondurile europene. Sigur, rămâne bugetul de stat şi poate aşa vom reuşi să aducem împreună cele două tipuri de finanţări să lucreze pentru aceleaşi obiective”, a subliniat Toader.

Nevoia de reformă structurală

Secretarul de stat în MFE a avertizat mediul de afaceri că alocarea de 6 miliarde de euro care îi este destinată vizează întreprinderile inovatoare, care apelează la transfer tehnologic, la specializare inteligentă şi a atras atenţia asupra faptului că pentru România va fi destul de greu.

”În schimb, pentru mediul de afaceri poate este o bucurie această alocare de 6 miliarde de euro, însă aş vrea să subliniez că aici finanţarea este dedicată acelor întreprinderi inovatoare, care folosesc domeniile de specializare inteligentă, care folosesc transferul tehnologic, care combină partea de cercetare cu partea de inovare de proces, de produs etc. Deci, intrăm într-un mod de finanţare mult mai sofisticat şi nu ştim, sperăm ca în următorii ani mediul de afaceri din România să fie pregătit pentru aşa ceva. Uitându-ne la structura economică este destul de greu. Nu avem poate încă toate instituţiile pregătite pentru un astfel de mod de lucru şi mă refer aici în special la domeniul cercetării, în sensul că ar trebui să ne îndepărtăm puţin de cercetarea fundamentală şi să mergem spre partea de inovare, spre partea de apropiere de piaţă şi cercetării în domenii care sunt interesante pentru mediul de afaceri”, le-a transmis ea oamenilor de afaceri prezenţi la conferinţa ”Fondurile Europene”.

Prin urmare, a subliniat Toader, este nevoie de o reformă structurală atât la nivelul instituţiilor publice, dar mai ales la nivelul mediului de afaceri, care va trebui să îşi regândească modelul de business.

”Prin urmare, aveţi în faţă un exerciţiu nou, cu nişte sume considerabile care presupun, cred, o reformă structurală atât la nivelul părţii publice, dar mai ales la nivelul mediului de afaceri, care trebuie să îşi regândească modul de a face business, calându-se spre aceste procese inovative, spre eficienţă energetică, pentru că avem nişte obiective ambiţioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar în România cam 55% sunt produse de mediul de afaceri tocmai pentru că nu foloseşte aceste echipamente inovatoare. Deci, avem foarte mult de lucru în faţă”, a susţinut oficialul MFE.

Crește contribuția națională

Mihaela Toader a reamintit că pe propunerea de regulament va creşte contribuţia naţională de la 15% la 30%, iar regulile pentru atragerea de fonduri se înnăspresc.

”Aş vrea să reamintesc, tot pe propunerea de regulament cu un impact asupra tuturor actorilor implicaţi – contribuţia naţională publică sau privată va creşte de la 15% la 30%, ceea ce înseamnă destul de mult. Regula de implementare va reveni la anul de bază plus încă 2 ani, spre deosebire de actualul exerciţiu cu anul de bază plus 3 ani, iar prefinanţarea pe care Comisia o acordă statelor membre pentru a asigura un cash-flow va fi înjumătăţită. Deci, regulile oarecum se aspresc şi toate statele membre vor fi într-o competiţie care aleargă mai repede. Nu ştim dacă acesta este neapărat obiectivul pe care va trebui să îl aibă Politica de Coeziune pentru că ea în Tratat (de la Maastricht – n. r.) are principalul scop de reducere a decalajelor, nu neapărat de ‘primul venit, primul servit’. Dar, repet, sunt o serie de provocări, vor fi ani interesanţi, mai ales 2020, şi sperăm să ne găsească mai pregătiţi faţă de anul 2014”, a încheiat ea intervenţia.