Potrivit informațiilor transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS), luni, 11 februarie, rata mortalității a crescut treptat în România. În februarie 2022, s-au înregistrat 17.688 de persoane decedate, însă în februarie 2021 erau doar 11.904 de pierderi umane.
Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), în februarie 2022, numărul persoanelor decedate a fost cu 5.785 mai mare faţă de februarie 2021:
- – cu 3.584 mai multe pierderi umane în 2022 din cauza bolilor aparatului circulator;
- – cu 1.919 mai multe persoane decedate ăn 2022 din cauza bolilor aparatului respirator;
Numărul deceselor înregistrate în februarie 2022 a fost de 29505 (15.603 bărbaţi şi 13.902 femei), cu 3.190 de decese (1.909 bărbaţi şi 1.281 femei) mai multe decât în ianuarie 2022.
Totodată, în mediul urban s-au înregistrat 14.003 de persoane decedate (7.376 bărbaţi şi 6.627 femei), iar în mediul rural s-au înregistrat 15.502 de pierderi umane (8.227 bărbaţi şi 7.275 femei).
În 2022, numărul cetățenilor români decedați a crescut cu 2.198 persoane (1.185 bărbaţi şi 1.013 femei) în mediul urban şi cu 3.587 persoane (1.920 bărbaţi şi 1.667 femei) în mediul rural.
În februarie 2022, peste 70% din totalul numărului de decese s-a înregistrat la:
- – persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (14.142 decese);
- – persoanele în vârstă de 80 ani şi peste (7.332 decese);
- – persoanele de 70-79 ani (4.755 decese);
- – persoanele în vârstă de 60-69 ani;
- – persoanele în vârstă 5-19 ani (49 decese);
- – persoanele în vârstă de 20-29 ani (74 decese);
- – copii între 0-4 ani (96 decese).
Persoane decedate au avut drept cauze:
- – bolile aparatului circulator (16.583 persoane, reprezentând 56,2%);
- – boli ale aparatului respirator (5.771 persoane, reprezentând 19,6%);
- – tumori (3.393 persoane, reprezentând 11,5%).
„Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent, lunile iulie şi august 2021 fiind primele luni de scădere a numărului de decese faţă de aceleaşi luni din anul precedent, iar în lunile septembrie-noiembrie creşterile faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent au fost semnificative, luna octombrie înregistrând cea mai mare creştere a numărului de decese.
Luna decembrie 2021 a înregistrat, de asemenea, o scădere a numărului de decese faţă de luna decembrie 2020, iar luna ianuarie 2022 a înregistrat o scădere a numărului de decese faţă de aceeaşi lună din anul precedent, dar şi faţă de luna decembrie 2021. Luna februarie 2022 a înregistrat o creştere a numărului de decese faţă de aceeaşi lună din anul precedent, dar şi faţă de luna ianuarie 2022”, a explicat INS.
INS: rata divorțurilor din februarie 2022
Între ianuarie și februarie 2022, s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de născuţi-vii, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În plus, în februarie ianuarie 2022, s-a înregistrat naşterea a 11817 copii în România. Totodată, în februarie 2022, numărul bebelușilor decedați a fost cu 5% mai mic decât numărul bebelușilor morți în februarie 2021.
De asemenea, între ianuarie și februarie 2022 s-a înregistrat o creştere a numărului de căsătorii faţă de aceeași perioadă a anului precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în februarie 2022 s-au pronunţat cu 77 divorţuri mai puţine decât în februarie 2021. Pe scurt, s-au înregistrat 5.071 căsătorii și 2.137 de divorțuri în februarie 2022.
„Pentru o caracterizare completă a fenomenelor demografice înregistrate în perioada martie 2020 – februarie 2022, în contextul pandemiei COVID19, trebuie avut în vedere faptul că prevederile ordonanţelor militare au introdus anumite limitări în posibilitatea de desfăşurare a unor evenimente cu mai mult de 3 persoane, au limitat deplasările în afara locuinţei şi în afara localităţii, au suspendat activităţile în spaţii închise, au determinat Uniunea Notarilor Publici să amâne termenele pentru dosarele de divorţ aflate pe rol după sistarea stării de urgenţă.
De asemenea, prevederile Hotărârilor de Guvern pentru perioada stării de alertă au impus anumite limitări în ceea ce priveşte numărul persoanelor care se pot întâlni în locurile publice, precum şi prevederi privind organizarea de evenimente la un număr foarte mic de participanţi ori s-au impus măsuri de carantinare a unor localităţi şi s-au suspendat, din nou, unele activităţi în spaţii închise. Datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică”, notează sursa citată.