Rata șomajului, în scădere
În conformitate cu Prognoza 2024-2028, varianta de toamnă, a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, rata șomajului BIM pentru anul 2025 este estimată la 5,3%, iar numărul persoanelor șomere ar urma să ajungă la 445.000, înregistrând o scădere de 1,1% față de 2024.
Populația activă din punct de vedere economic, cu vârste între 15 și 64 de ani, este estimată la 8,247 milioane de persoane, în timp ce populația ocupată totală se va ridica la 7,885 milioane de persoane, dintre care 7,805 milioane sunt persoane din grupa de vârstă activă. Numărul salariaților este prognozat să fie de 6,771 milioane de persoane.
De asemenea, în perioada 2026-2028, se estimează o ușoară scădere a ratei șomajului. Astfel, în 2026, rata șomajului BIM ar putea ajunge la 5,2%, iar numărul șomerilor la 438.000, înregistrând o reducere de 1,6% față de 2025. În 2027, rata șomajului ar putea scădea la 5,1%, cu 430.000 de șomeri (-1,8%), iar în 2028, se preconizează o menținere a acestei rate la 5,1%, cu 425.000 de șomeri (-1,2%).
Diferența dintre rata raportată de ANOFM și BIM
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) privind rata șomajului conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii (BIM) nu sunt în concordanță cu estimările agențiilor de ocupare a forței de muncă. Diferențele dintre cele două surse se datorează metodologiilor distincte folosite pentru calculul ratei șomajului.
Astfel, rata raportată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) se calculează pe baza datelor provenite de la persoanele care se înregistrează la agențiile de ocupare. Aceasta reprezintă raportul dintre numărul mediu de șomeri înregistrați (cei care trec lunar prin agențiile de ocupare pentru a-și viză cartelele de șomaj) și populația activă, estimată la 9,76 milioane de persoane.
Pe de altă parte, INS calculează rata șomajului BIM, care se bazează pe o definiție mai largă a șomerilor, incluzând persoanele cu vârsta de peste 15 ani care îndeplinesc simultan mai multe condiții: nu au un loc de muncă, își caută de lucru de cel puțin patru săptămâni sau sunt disponibile să lucreze, chiar dacă fac parte din populația inactivă, cum ar fi studenții sau pensionarii. Această estimare se realizează pe baza unei anchete realizate în aproximativ 30.000 de gospodării.
Astfel, diferențele între cele două surse de date sunt explicate de faptul că INS include și așa-numitul „șomaj ascuns”, adică persoanele care nu lucrează, dar nu se înregistrează la agențiile de ocupare.
