Regia Autonomă de Transport Bucureşti solicită Consiliului General să aprobe majorarea tarifelor pentru transportul în comun, de la 1,3 la 2 lei călătoria şi de la 50 la 75 de lei abonamentul lunar, dar şi acordarea gratuităţii doar pentru pensionarii a căror pensie nu depăşeşte 1.500 de lei, scrie Mediafax, preluat de economica.net
Astfel, RATB propune noi tarife pentru călătoriile cu mijloacele de transport în comun, costul pentru o singură călătorie urmând să fie de doi lei, un abonament lunar pe o linie – 45 de lei, pe două linii – 55 de lei, un abonament general pe toate liniile urbane – 75 de lei, iar un abonament general urban plus expres, adică pe toate liniile urbane şi expres – 180 lei.
Preţurile abonamentelor lunare nominale reduse ar urma să fie de 22,50 lei pentru o singură linie, 27,50 lei pentru două linii, şi 37,50 pentru abonamentul pe toate liniile urbane.
Pentru cursele expres costul a două călătorii va fi de 10 lei, pentru 10 călătorii ar urma să se plătească 40 de lei, iar un abonament lunar ar costa 120 de lei.
De asemenea, un abonament nenominal pentru o zi ar trebui să coste 12 lei, un abonament nominal pentru 7 zile – 25 de lei, iar un abonament nominal pentru 15 zile – 40 de lei.
RATB mai propune şi o suprataxă pentru nevalidarea abonamentului de 10 lei, iar pentru călătoria cu mijloacele de transport fără achiziţionarea unui titlu de transport valabil, suprataxa ar urma să ajungă la 100 de lei.
Conducerea Regiei Autonome de Transport Bucureşti a trimis o scrisoare Consiliului General al Municipiului Bucureşti în care arată că în 20 iulie "a luat la cunoştinţă de măsura ANAF referitoare la indisponibilizarea sumelor existente, precum şi a celor viitoare provenite din încasări zilnice în conturile în lei şi/sau valută ale regiei, deschise la unităţi bancare, până la concurenţa sumei de 84.868.460 de lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi aferente TVA aflată în litigiu", potrivit Mediafax.
În document se arată că, în urma discuţiilor purtate în 21 iulie de către conducerea regiei cu ANAF, creditorul fiscal a comunicat că există două variante de rezolvare a situaţiei create, astfel: în cazul în care popririle înfiinţate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-şi continua activitatea economică, cu consecinţe sociale deosebite, creditorul fiscal poate dispune fie suspendarea temporară totală, fie suspendarea temporară parţială a executării silite prin poprire. În acest caz, suspendarea s-ar putea dispune pentru o perioadă de cel mult şase luni de la data comunicării către bancă sau alt terţ poprit a suspendării popririi de către organul fiscal, mai scrie economica.net