BNR anunță întârzieri la plata ratelor la bănci. Tot mai mulți români cer renegocierea contractelor
Numărul românilor care se luptă să își plătească ratele la bănci crește în contextul creșterilor semnificative ale dobânzilor. Peste 200.000 de persoane înregistrează întârzieri. Instituțiile financiare primesc un număr din ce în ce mai mare de solicitări pentru renegocierea contractelor.
Un număr considerabil de persoane au semnalat o creștere aparent nejustificată a ratelor lor. De exemplu, în cazul unui credit ipotecar, un individ achita lunar 186 de euro, în timp ce rata prevăzută în contract era de 183 de euro.
În recenta perioadă, din ce în ce mai mulți români se confruntă cu dificultăți în a-și achita ratele la bănci. Totul, din cauza creșterii semnificative a dobânzilor. Conform informațiilor furnizate de Banca Națională a României, peste 200.000 de români se află în întârziere cu plata ratelor. Între timp, solicitările pentru renegocierea contractelor sunt într-o continuă creștere.
De exemplu, pentru un credit în valoare de 210.000 de lei, un client al unei bănci plătea o rată lunară de 1.172 de lei în ianuarie 2022. După un an, această rată a crescut la peste 1.900 de lei. La începutul acestui an, ea se situa în jurul valorii de 1.600 de lei.
În cazul unei reduceri a dobânzii anuale efective, acest client ar putea ajunge să plătească în lunile următoare aproximativ 1.300 de lei. Cu toate acestea, experții în economie consideră că acest scenariu nu este simplu de realizat, având în vedere creșterea prețurilor din ultima perioadă.
Această situație a generat o presiune financiară adițională asupra gospodăriilor. Faptul i-a determinat pe oameni să exploreze modalități de a gestiona această creștere bruscă a cheltuielilor.
Pentru mulți, negocierea contractelor cu instituțiile bancare s-a transformat într-o prioritate, cu scopul de a obține condiții mai avantajoase și de a-și asigura stabilitatea financiară.
Mugur Isărescu a anunțat că România a evitat recesiunea
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a subliniat angajamentul de a sprijini eforturile guvernului pentru a preveni intrarea României în recesiune. Aceste declarații din februarie au venit într-un moment în care România s-a confruntat cu o creștere moderată a PIB-ului, de 2% în ritm anual la sfârșitul anului 2023. În trimestrul patru al anului trecut, Produsul Intern Brut a înregistrat o descreștere de 0,4% în comparație cu trimestrul anterior.
Odată ce Produsul Intern Brut înregistrează o scădere pentru două trimestre consecutive, acest lucru semnifică intrarea în recesiune tehnică. Cu excepția anului 2020, marcat de pandemia de coronavirus, performanța economică a României în 2023 a fost cea mai modestă din ultimii zece ani, indicând o evoluție mai puțin favorabilă comparativ cu perioada anterioară din 2013.
„Am evitat recesiunea. Vă spuneam în urmă cu un an și jumătate – doi că politica monetară o calibrăm de așa natură încât, împreună cu Guvernul, să evităm intrarea țării în recesiune.
Avem o problemă fiscală grea, a deficitelor gemene (deficitul bugetar și deficitul de balanță comercială, n.r) Dintre cele patru țări (Cehia, Polonia, Ungaria și România, n.r.) țara noastră are situația fiscală cea mai dificilă, iar o recesiune ar face situația și mai greu de controlat și de administrat.
Creșterea inflației la începutul anului nu este atât de pronunțată, pentru că se referă și la lunile februarie și martie. Creșterea economică în ianuarie este diminuată categoric, însă apoi traiectoria (inflației, n.r.) va fi în jos”, a declara Mugur Isărescu, pentru Antena 3, în februarie 2024.
