Creditele populaţiei au depăşit pentru prima dată depozitele, în luna august. În mod normal, economiile persoanelor fizice sunt principala sursă de finanţare a sistemului bancar.
Populaţia a ajuns debitor net al sistemului bancar, începând din luna august, potrivit datelor BNR. Adică sumele din depozitele şi din conturile curente ale acestei categorii de clienţi au fost depăşite de credite.
Situaţia iese din tiparele teoriei economice de până acum, conform căreia persoanele fizice sunt cele care alimentează cu fonduri sistemul bancar, iar firmele sunt cele care se împrumută, pentru a-şi finanţa investiţiile. România nu este singura ţară care trece printr-o astfel de situaţie. În SUA, ţara care a impus modelul de viaţa „pe credit“, populaţia a devenit un debitor net al sistemului bancar în 1999, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.
Şi în zona euro, încă din 2005, depozitele populaţiei se situau sub nivelul creditelor. Însă, în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, economiile populaţiei constituie în continuare una dintre sursele din care sunt finanţate şi creditele companiilor. În Cehia, depozitele sunt cu 60% mai mari decât creditele, în Ungaria, diferenţa e de 10%, în timp ce în Polonia, valoarea celor doi indicatori este cea mai apropiată – raportul dintre depozite şi credite fiind de 103%.
Risc de supraîndatorare
În general, ţările din Europa Centrală şi de Est au pornit, la începutul anilor ‘90, de la un nivel extrem de redus al creditelor pentru populaţie. Dezvoltarea sistemelor bancare, intrarea şi impunerea pe piaţă a instituţiilor financiare internaţionale, coroborate cu un apetit foarte ridicat pentru consum, au făcut ca ritmurile de creştere a creditului de retail să ajungă la niveluri de două cifre, mult peste sporul economisirii. Reprezentanţii BNR consideră normal faptul că împrumuturile populaţiei au depăşit depozitele. „Este şi acesta un semn de racordare la mersul lumii. Odată cu creşterea explozivă a PIB, şi creditul aleargă mai repede. Important este altceva, iar BNR are o preocupare deosebită în această privinţă: să evităm supraîndatorarea populaţiei. În acest moment, nu există un risc de supraîndatorare“, susţine Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
„Nu cred că putem trage altă concluzie decât că împrumuturile cresc foarte repede, pe seama creşterii veniturilor şi a aşteptărilor de creştere a veniturilor“, susţine Ionuţ Dumitru, şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank.
După ce populaţia şi-a pierdut supremaţia în topul surselor de finanţare, s-a schimbat şi modul de funcţionare al băncilor. Într-o primă fază, răspunsul a venit din partea companiilor, ale căror depozite au contribuit, la egalitate cu cele ale populaţiei, la finanţarea creditării. Situaţia s-a modificat însă începând cu 2004, când băncile au apelat la resurse externe pentru a finanţa cererea de credite de pe piaţa internă. La finele lui august, depozitele nerezidenţilor în România se ridicau la peste 58 de milioane de lei, nivel apropiat de economiile populaţiei, şi cu 30% mai mare decât soldul conturilor companiilor. „E vorba de diversificarea surselor. Cu banii populaţiei n-am fi putut ajunge la gradul de intermediere din prezent“, spune Vasilescu. Ionuţ Dumitru precizează că depozitele companiilor, împrumuturile de la băncile-mamă şi depozitele interbancare constituie alternative la economiile populaţiei – ca surse de finanţare a sistemului bancar.
