COMUNICARE Pentru a-i face pe oameni sa munceasca de placere, companiile trebuie sa invete sa le acorde dreptul la stima de sine Sistemul de educatie, din toata lumea, se bazeaza pe ratiune. Oamenii nu sunt invatati sa gandeasca si cu inima. Violenta este urmarea lipsei de conexiune dintre minte si inima. Imprejurul nostru asistam la tot mai multa violenta. Dar, cea mai mare este violenta fata de noi insine. “Hartuirea morala la locul de munca reprezinta o problem
COMUNICARE Pentru a-i face pe oameni sa munceasca de placere, companiile trebuie sa invete sa le acorde dreptul la stima de sine
Sistemul de educatie, din toata lumea, se bazeaza pe ratiune. Oamenii nu sunt invatati sa gandeasca si cu inima. Violenta este urmarea lipsei de conexiune dintre minte si inima. Imprejurul nostru asistam la tot mai multa violenta. Dar, cea mai mare este violenta fata de noi insine.
“Hartuirea morala la locul de munca reprezinta o problema importanta pentru forta de munca din Europa”, recunoaste intr-un comunicat oficial Hans-Horst Konkolewsky, directorul Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca. Ancheta efectuata anul trecut la nivelul Uniunii Europene arata ca aproximativ 10% din angajati, ceea ce inseamna 15 milioane de persoane, au fost supusi hartuirii morale la locul de munca. Oficial, insa, au fost inregistrate numai o mie de plangeri de hartuire morala. Pana acum au fost emise doar cateva sentinte, constand in amenzi de cateva mii de euro. Intr-un singur caz a fost emisa o condamnare de sase luni de inchisoare.
Principalul motiv il constituie perceperea si abordarea legislativa diferita a hartuirii la locul de munca in statele membre ale UE. In primul rand, exista diferente mari in recunoasterea fenomenului ca atare. Chiar daca a fost reglementat juridic, domeniul de definire nu este unitar la nivel international. In general, se accepta ca hartuirea morala constituie un comportament irational, repetat, fata de un angajat sau grup de angajati, si care reprezinta un risc pentru sanatate si securitate.
Comportamentul irational are drept scop umilirea, discreditarea sau amenintarea altei persoane. Hartuirea morala la locul de munca poate sa insemne insa si o exercitare gresita a unei functii sau abuz de functie care genereaza imposibilitatea persoanei asupra careia se exercita sa se poata apara, cat si utilizarea intimidarii in relatiile dintre colegi. Hartuirea morala poate ajunge pana la forme capabile sa genereze grave tulburari asupra starii de sanatate a angajatilor. Specialistii spun ca manifestarile sunt similare cu cele produse de stresul posttraumatic in cazul calamitatilor sau agresiunilor. Simptomele hartuirii se pot mentine multi ani dupa producerea incidentului, ceea ce genereaza pierderi foarte mari pentru intreprinderi.
In Romania nu exista nici macar un singur raport oficial legat de hartuirea morala a angajatilor. Ceea ce nu inseamna ca manifestari ca atare nu exista sau nu sunt cunoscute la nivelul Ministerului Muncii. Daca legislatia UE prevede ca, in cazul hartuirii morale, angajatul poate sa se adreseze instantelor europene, in Romania de-abia a fost introdusa legislatia privind hartuirea sexuala. Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati defineste hartuirea sexuala ca “orice comportament nedorit – verbal, non-verbal sau fizic – de natura sexuala, care are ca scop sau ca efect atingerea demnitatii persoanei si/sau crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator.” Legea considera hartuirea sexuala ca fiind discriminare dupa criteriul de sex. Hartuirea morala constituie un fenomen mult mai subtil, adeseori, in formele de manifestare si cu incidenta asupra ambelor sexe.
Angajatii se feresc sa vorbeasca despre acest subiect. Multi constientizeaza efectele de-abia dupa ce ajung la medic. Este punctul terminus. Pana acolo, trec prin diferite faze – de la stres, depresie, fobii, tulburari de somn, la afectiuni digestive si fizice grave – care se reflecta la nivelul organizatiei sub forma fluctuatiei de personal, cresterea absenteismului si scaderea productivitatii.
Cu toate pierderile suferite, putine organizatii constientizeaza necesitatea abordarii acestei probleme. In alte tari, tot mai multi manageri obisnuiesc sa trimita oamenii la programe speciale de comunicare non-violenta. Scopul lor este de a-i ajuta pe angajati:
• Sa se elibereze de efectele nocive ale vechilor experiente;
• Sa elimine tiparele de gandire care conduc la certuri, furie, depresie;
• Sa creeze structuri sociale ce sustin principiul satisfacerii nevoilor tuturor;
• Sa dezvolte relatii bazate pe respect reciproc, intelegere si cooperare.
Aceste companii au descoperit ca, daca sunt atente si acorda interes crescut fata de nevoile oamenilor, beneficiaza de mai multa loialitate din partea lor si de rezultate mai bune si mai multe. Investitia in stima fata de oameni le aduce, pe termen lung, cele mai mari profituri.
Tipologia hartuitorului moral
Seful intelectual
isi asuma proiectele, ideile sau cunostintele de valoare ale subalternilor ca fiind ale lui. Ideile personale proaste le arunca pe seama celor din subordine.
Vampirul
ia toata energia si tine angajatii dependenti de el pentru a-i putea manipula. Are grija sa-i faca sa se simta intotdeauna mai prost decat el.
Durul
ii place sa centralizeze toate deciziile, nu are incredere in nimeni, vrea sa vada totul, sa stie tot ce misca. Imprastie zvonuri ca nu are o echipa buna, uraste sa delege din responsabilitati sau sa incurajeze in vreun fel autonomia decizionala.
Indecisul
traieste mereu cu teama ca va iesi din gratiile sefului, drept pentru care cere tot mai mult de la echipa sa, epuizand-o.
Smecherul
intr-o zi isi lauda exagerat echipa, iar in urmatoarea zi o critica dur, astfel incat membrii echipei sa nu fie siguri niciodata de evaluarea pe care o vor primi. Creeaza un climat permanent de nesiguranta.
Demolatorul
nu are nici un tact fata de oamenii din subordine. Isi cearta in public angajatii, ceea ce-i face pe acestia sa nu mai aiba nici un chef de munca.
Barbatii din Olanda si Marea Britanie sunt cei mai expusi violentei la serviciu
tarile care au mai dezvoltate sectoarele de asistenta sociala sunt cele care raporteaza o incidenta mai mare a violentei la locul de munca. In Finlanda si Suedia lucreaza un numar mare de femei in acest sector. Acolo, femeile identifica mai multa violenta la locul de munca decat in oricare altele.