Daţi-mi numai o zi faţă în faţă cu cifrele bugetare detaliate şi am să găsesc cel puţin 2% din PIB irosiţi, care se pot economisi imediat.
Ni s-a spus, săptămâna trecută, că reducerea salariilor din sectorul bugetar şi a pensiilor, este răul cel mai mic, dar mie mi se pare că este în realitate soluţia cea mai proastă, pentru că va genera o spirală economică descendentă, tocmai când existau mici speranţe pentru o revenire. În plus, după acest „rău cel mai mic“, auzim acum că ar mai fi şi alte câteva lucruri rele, probabil şi mai mici, care se adaugă, asta în cazul în care măririle de contribuţii sociale şi celelalte taxe suplimentare şi pline de „solidaritate“ inventate de Guvernul Boc nu sunt cumva nişte lucruri bune, poate chiar nişte măsuri de stimulare a economiei.
Să ne întelegem, agenţii economici privaţi au ajuns cu adevărat la limită: de aici încolo, orice taxare suplimentară înseamnă trecere pe roşu, la foarte multe companii, sau transferul acestor costuri către angajaţi sau o combinaţie între cele două. Ca în povestea cu omorâtul vacii de lapte, şi Guvernul actual nu va mai avea lapte deloc, dacă omoară businessul privat, în loc să îl susţină. Forfetarul (scuze, „minimalul“) încă falimentează mici afaceri în fiecare lună, deşi a fost promisă eliminarea lui.
De la începutul crizei, acest guvern chiar nu a luat, dacă stăm să ne gândim bine, nici măcar o singură măsură eficientă împotriva crizei, sau de stimulare a economiei reale. Şi asta în condiţiile în care multe miliarde de euro care se risipesc „bugetar“ în fiecare an şi, prin eliminare, ar fi o parte importantă a unei soluţii corecte de redresare. Daţi-mi numai o zi faţă în faţă cu cifrele bugetare detaliate şi am să găsesc cel puţin 2% din PIB irosiţi, care se pot economisi imediat. Şi nu spun asta pentru că aş fi un mare specialist în finanţe: nu trebuie să fii un mare specialist, trebuie doar să ai puţin bun-simţ economic, puţină experienţă de lucru cu bugetele, şi să nu răspunzi la comenzi politice. Ce e drept, o asemenea combinaţie pare imposibil de găsit în Guvern, în acest moment.
Alte surse de reducere a deficitului bugetar sunt legate de realizarea de venituri suplimentare, dar nu pe seama pensionarilor şi a salariaţilor, ci prin reducerea evaziunii fiscale, plus un efort rezonabil de atragere a fondurilor europene, plus vânzări de active şi alte măsuri pe care orice guvern mediocru le-ar fi luat. Dacă aceste modificări nu vor putea fi aplicate din motive de legislaţie, ne întoarcem de unde am plecat, la „răul mai mare“. Dacă însă ele se vor aplica, contracţia consumului în România va fi mult mai mare decât cea estimată în prezent, cu efecte în lanţ la agenţii economici privaţi unde vor apărea noi disponibilizări importante, astfel că deficitul bugetar va depăşi oricum cu mult cifrele prognozate.
Este efectul de spirală descendentă, care rezultă din inhibarea consumului şi a încrederii generale a populaţiei, a consumatorilor. Şi asta într-un moment în care oricum consumul românesc este la cote de avarie, iar opţiunile de export nu sunt, din păcate, suficiente în contextul economic global pentru a compensa scăderea cererii pe piaţa internă.
Marius Ghenea, preşedinte, Fit Distribution
