Oficial, cele două conflicte din Orient ne-au costat aproape un miliard de lei, însă suma se dublează odată cu noile achiziţii de armament.
Cånd au trimis trupe în Afganistan, în 2002, oficialii romåni au calculat suma de care era nevoie pentru început: 25 de milioane de dolari. Un an mai tårziu, Romånia a trimis soldaţi şi în Irak, cu un efort bugetar iniţial estimat la 38 de milioane de dolari. Cele două operaţiuni internaţionale conduse de americani au depăşit demult scenariul „blitz-krieg“-ului, aşa că şi costurile s-au rostogolit.
De la începutul conflictelor din Afganistan şi Irak şi pånă acum, statul romån a alocat pentru misiunile din cele două ţări echivalentul a 343,65 milioane de dolari, moneda forte în regiune, potrivit oficialităţilor Ministerului Apărării Naţionale. Suma de 988.096.624 lei include, pe långă diurne, transportul, hrana, combustibilul, asigurările pentru tehnica de luptă şi asigurările de viaţă, piesele de schimb, costurile de cazare şi echipamentul fiecărui militar.
Totalul este mai mic decåt cel estimat anul trecut de ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, care vorbea de 450 de milioane de dolari, incluzånd şi operaţiunile din Balcani, cu alocaţii bugetare de cåteva zeci de milioane de dolari în ultimii ani.
Cheltuielile defalcate sunt, conform MApN, „informaţii clasificate“, însă numai måncarea costă 27 de dolari pe zi, spun surse militare. Diurnele s-au dublat în anul 2005, ajungånd la 70-80 de dolari în funcţie de grad. Conform estimării revistei Capital, diurnele au reprezentat circa o treime din costul total al misiunilor. Recent, Guvernul a aprobat majorarea lor, la 70-90 de euro (96-123 dolari), din cauza devalorizării monedei americane. MApN propusese 100-120 de euro, însă Finanţele au considerat că majorarea ar deveni excesivă.
Vårful costurilor a fost atins în anul 2005, cånd au fost alocate peste 80 de milioane de dolari. Pentru prima jumătate din 2008, bugetul e mai mic, de 20 de milioane de dolari. În toţi aceşti ani, costurile puteau fi chiar mai mari, însă trupele romåne au folosit din logistica aliaţilor, a explicat purtătorul de cuvånt al MApN, Andreea Dumitru.
Arme noi pentru războaie vechi
Datele prezentate „nu includ sumele cheltuite pentru tehnica de luptă nouă“, a spus Dumitru. Achiziţiile de armament de sute de milioane de dolari, începute la sfårşitul anului trecut vor duce la o notă de plată cel puţin dublă. Încă din 2007 s-a bătut palma pentru avioane de transport. Deşi costurile nu sunt cuprinse în bugetele pentru Irak şi Afganistan, cele şapte avioane C27-J Spartan apar în documentele Departamentului pentru Armamente ale ministerului ca avånd drept destinaţie transportul trupelor şi materialelor în şi din zonele de conflict. Contractul cu Alenia, atribuit cu scandal, face 300 de milioane de dolari.
Sume mai mici au fost alocate pentru TAB-uri şi autovehicule, dar şi pentru comunicaţii, domeniu în care au fost semnate şi contracte de cåteva sute de mii de dolari, dar şi unele de aproximativ zece milioane de dolari pentru mentenanţă, centre de transmisiuni sau servicii de comunicaţii satelitare.
Cea mai costisitoare armă care ar putea fi utilizată în zonele de conflict va fi noul avion de luptă al armatei, contract de miliarde de euro pentru care se bat companii americane şi europene. Potrivit Financial Times, jumătate din resursele financiare prevăzute pentru avioane ar putea fi utilizate de romåni pentru a cumpăra elicoptere şi avioane fără pilot.
Cåştig politic şi mai puţin de business
O scădere a cheltuielilor de război va rezulta, în 2009, din reducerea cu 100 a numărului de militari romåni aflaţi în misiuni externe – probabil din Irak. La sfårşitul lunii iunie, se aflau în misiuni 1.425 de militari, dintre care 1.145 numai în Irak şi Afganistan. În afara situaţiei de pe teren, oficialii romåni – şi nu numai ei – stau cu ochii şi pe campania electorală din Statele Unite, unde candidatul democrat Barack Obama cere retragerea trupelor din Irak, situaţie în care „nici romånii nu ar mai avea de ce să stea“, a apreciat o sursă guvernamentală.
Pånă la urmă, am scos din buzunar, pentru prezenţa în Irak şi Afganistan, o sumă ce-ar fi fost suficientă, de exemplu, pentru construcţia unei autostrăzi. Se pune întrebarea ce am primit în schimb. „În termeni strict de business, cel mai probabil, bilanţul nu este pozitiv. În schimb, din punct de vedere politic, participarea în cele două locaţii se justifică pe deplin prin consolidarea poziţiei noastre în NATO, respectiv a parteneriatului strategic cu Statele Unite“, consideră analistul Sever Voinescu.
Costuri si in Balcani
Alţi 208 militari sunt în misiune în Balcani (Kosovo şi Bosnia-Herţegovina), iar în alte ţări mai sunt detaşaţi 72 de observatori militari şi ofiţeri de legătură. În Kosovo mai sunt şi 115 jandarmi romåni, al şaptelea detaşament prezent acolo din 2002 pånă acum. Potrivit unor surse guvernamentale, misiunea jandarmilor în Kosovo a costat, în această perioadă, aproximativ 15 milioane de dolari.
Militari romåni in campaniile din orient
AFGANISTAN
Anul începerii misiunii: 2002
Număr de militari în prezent: 644
Morţi: 6
IRAK
Anul începerii misiunii: 2003
Număr de militari în prezent: 501
Morţi: 4
ACHIZIŢII DE RAZBOI
Şapte avioane de transport C27-J Spartan cumpărate de la Alenia, pentru deplasarea trupelor şi materialelor în teatrele de operaţii. Total: 219 milioane de euro (300,1 milioane dolari). Livrare începånd cu acest an.
31 de transportoare blindate Piranhas III C cumpărate de la firma elveţiană Mowag. Suma contractului: 49 de milioane de euro (67,13 milioane dolari). Subcontractor principal: Elbit (15 milioane de dolari). Zece sunt deja în Romånia, la teste.
68 de autovehicule de teren blindate şi neblindate VAMTAC S3 HD-4PC şi VAMTAC S3-4PC cumpărate de la compania spaniolă Uro Vehicules Especiales. Suma: 13 milioane de euro (17,8 milioane dolari). Maşinile vor fi folosite mai ales în Kosovo şi în Bosnia, înlocuind bătrånele ARO.
ALTE ARMATE, ALTE NOTE DE PLATA
Polonezii au plătit 100 de milioane de dolari pe an pentru trupele trimise în Irak. Doar pentru primul an de campanie, bulgarii au cheltuit 120 de milioane de euro. Cu o prezenţă militară mult mai impresionantă, armata italiană consumase, în primii trei ani, mai mult de 1,5 miliarde de euro. Pånă la retragerea totală de la sfårşitul lui 2006, suma se mărise cu cåteva sute de milioane de euro. Marea Britanie a anunţat cheltuieli de circa 110 milioane de euro pe lună. Dar factura cea mare trebuie achitată de Washington. O estimare din 2006 arată că SUA vor cheltui aproape 2.000 de miliarde de dolari pentru campania din Irak, în condiţiile unei retrageri totale în 2010.
Exporturile romåneşti în Irakul post-Saddam: 200 milioane $
Irakul a ajuns un El Dorado, însă în primul rånd pentru marile companii americane. În 2003, după răsturnarea regimului lui Saddam Hussein, peste o sută de firme romåneşti se înscriseseră pe o listă preliminară pentru contracte în Irak. De atunci, romånii au rulat afaceri de 200 de milioane de dolari în Irak, iar în Afganistan, de 22,7 milioane dolari.
Printre firmele care au avut contracte pe piaţa irakiană în ultimii ani se află Roman SA (camioane), Romarm (armament, firmă de stat), Uzinexportimport (industrie, privată), Uztel (echipamente petroliere, companie privată), Electroputere SA (motoare, companie a grupului saudit Al-Arrab), Air Total Romånia (comerţ cu combustibili, asociaţi: familia Voiculescu, Air Total Elveţia şi Petrom), Black Sea Group (intermedieri maşini şi echipamente industriale, proprietate a unor cetăţeni irakieni).
Fabrica Roman din Braşov e în ultimul an de contract pentru exportul de maşini în Irak. Înţelegerea, derulată pe trei ani, valorează 135 de milioane de dolari. „A fost o licitaţie a Departamentului american al Apărării, pe care am cåştigat-o. Am livrat basculante, maşini de pompieri, cisterne, autocamioane cu macara“, spune directorul general Roman, Ioan Stamatopol. Compania s-a mai înscris la o licitaţie, pentru livrarea de maşini de pompieri. Răspunsul la oferta totală de 125 de milioane de dolari e aşteptat în această lună. Stamatopol afirmă că la Braşov au fost şi şefii Ministerului irakian al Apărării, care ar putea să facă o comandă directă. „În rest, mulţi samsari în care nu poţi avea încredere“, a adăugat directorul Roman.
Companiile romåneşti de armament au avut „zero“ vånzări în Irak şi Afganistan în anii 2002 şi 2003. În 2004 au exportat arme şi componente de 4,6 milioane dolari în Irak şi de 3 milioane de dolari în Afganistan. Anul următor, vånzările au scăzut drastic: doar 295 de mii de euro în Irak şi 53 de mii de euro în Afganistan. Oficialii Romarm au declarat că în Irak ajung arme romåneşti mai ales prin intermediul companiilor americane, care nu sunt neapărat din domeniu. În 2002-2005, Romånia a exportat în SUA arme de 56 de milioane de dolari.
Cåştiguri mult mai mici revin companiilor de recrutare de forţă de muncă pentru Irak. „Sunt 500-600 de romåni care lucrează acolo, iar firmele de la noi sunt intermediari pentru companiile americane cu contracte în Irak“, spune Lucian Anisiu, patronul Q8 Recruiting. Se caută zugravi, sudori, electricieni, dar şi asistenţi medicali. Firmele care nu intră prin americani sau pe filiere „strategice“ au de stat la coadă. Mihai Grecu, de la firma Neptun, a vrut să le våndă irakienilor echipamente pentru ciment şi petrol la tårgul „Project Rebuild Iraq 2008“, care a avut loc la începutul lunii iunie în Iordania. „N-am văzut irakieni, ci numai firme iordaniene. Am primit doar vreo două cereri de ofertă, nu prea ne-au sufocat“, spune el. Singura lor variantă pentru a ajunge la firmele irakiene de stat e să folosească intermediari iordanieni cu birouri în Irak.
125 de milioane de dolari este valoarea unui contract vizat de fabrica de camioane Roman Braşov. Rezultatul licitaţiei, organizate de Pentagon, va fi cunoscut în următoarele zile.
COMPANII ROMÅNEŞTI ÎN IRAK
Potrivit Ministerului Economiei, în ultimii ani, au făcut afaceri pe pieţele irakiană şi afgană, printre altele, Roman SA, Romarm, Romfor, Uzinexportimport, Uztel, Electroputere, Sam Trading Co., Air Total SA şi Air Total Romania, Black Sea Group, Tehnoforestexport SA, Antibiotice SA, Mediaş Industries SRL, IOR SA, Air BP Sales Romania, Comart SRL, Lamit Co. SRL şi Romtehnica SA.
2009: Irakienii incep sa plateasca datoria
În era post-Saddam, una dintre mize a fost recuperarea creanţelor. Irakienii datorau Romåniei în contul mărfurilor şi serviciilor livrate înainte de 1989 peste 2,5 miliarde dolari, cu tot cu dobånzi şi penalităţi. Erau banii pe produse chimice, electronice, utilaje, alimente. La negocieri, în anul 2005, partea irakiană a recunoscut datoria, din care 1,66 miliarde dolari erau principalul, iar peste 800 de milioane de dolari, dobånzile penalizatoare. Ministerul romån al Finanţelor a acceptat să renunţe la o parte din sumă, astfel că, de la 1 ianuarie 2009, irakienii mai au de achitat Romåniei aproximativ 977 de milioane de dolari, în rate eşalonate în următorii 23 de ani. Politicienii de la Bucureşti au spus că s-a ajuns la această formulă pe baza deciziilor Clubului de la Paris şi că s-a obţinut numai atåt întrucåt Irakul era îndatorat pånă peste cap, iar Romånia ar fi fost undeva la coada listei de aşteptare.
