Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că alianța militară va reduce emisiile cu cel puțin 45% până în 2030 și va ajunge la zero emisii net până în anul 2050.
Armatele, flotele și forțele aeriene statelor NATO, care consumă combustibili fosili, contribuie foarte mult la emisiile de carbon. Alianța militară, considerată printre cei mai mari poluatori, și-a anunțat marți primele obiective de reducere a emisiilor, angajându-se să recunoască urgența climatică drept „o provocare definitorie a timpului nostru”.
Dacă nu reușim să păstrăm pacea, nu vom reuși nici să luptăm împotriva schimbărilor climatice
În discursul rostit la summit-ul NATO de la Madrid, Jens Stoltenberg, a spus că alianța formată din 30 de membri va reduce emisiile cu cel puțin 45% până în 2030 și va ajunge la zero emisii nete până în 2050. „Nu va fi ușor. Dar se poate face”, a spus Stoltenberg.
„Nu putem compromite eficiența noastră militară. NATO se referă la menținerea păcii, printr-o descurajare și o apărare credibile. Nimic nu este mai important”, a adăugat el.
„Dacă nu reușim să păstrăm pacea, nu vom reuși nici să luptăm împotriva schimbărilor climatice. În același timp, avem și responsabilitatea de a reduce emisiile”, a declarat șeful NATO.
Armata SUA, al 47-lea cel mai mare generator de gaze poluante dacă ar fi un stat
Armatele, flotele și forțele aeriene care consumă combustibili fosili contribuie semnificativ la emisiile de carbon. S-a demonstrat că cele mai mari forțe armate din lume emit mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât multe țări la un loc, relatează CNBC.
Există puţine date certe privind emisiile poluante generate de activităţile militare, dar este sigur că sunt semnificative. Un raport din anul 2019 a stabilit că armata SUA ar fi al 47-lea cel mai mare generator de gaze poluante dacă ar fi un stat.
Cercetările realizate de oamenii de știință estimează că armatele lumii și industriile care le furnizează echipamentele reprezintă până la 6% din toate emisiile globale. În ciuda acestui fapt, activitățile militare s-au bucurat de anumite excepții de la normele de mediu pe care trebuie să le urmeze alte domenii ale societății.
Un angajament lipsit de conținut
De exemplu, activitățile militare sunt excluse din inventarierea emisiilor și din obiectivele de emisii, iar natura voluntară a raportării către Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice înseamnă că datele privind emisiile guvernelor sunt, adesea, fie absente, fie incomplete.
„Este un angajament lipsit de conținut. De fapt, l-aș numi chiar necinstit”, a declarat Ben Neimark, lector la Universitatea Lancaster. Neimark face parte dintr-un grup de oameni de știință care solicită o mai mare transparență guvernamentală cu privire la amploarea emisiilor de carbon ale forțelor armate.
„Este ca și cum unii dintre cei mai mari poluatori din istorie ne-ar spune că vor ajunge la zero emisii fără să ne furnizeze planul de date pe care se bazează acest angajament și/sau reducerile semnificative care se bazează pe date inexistente. Este destul de necinstit”, a spus Neimark.
Creșterea cheltuielilor militare nu se împacă cu emsii zero net
Unii experți susțin însă că este de așteptat ca o acumulare militară masivă, ca reacție la războiul Rusiei din Ucraina, să necesite investiții suplimentare din partea statelor NATO. „Rusia a invadat Ucraina, așa că toate planurile de până acum au fost aruncate pe fereastră”, a declarat Stuart Parkinson, director executiv la Scientists for Global Responsibility.
„Am văzut creșteri ale cheltuielilor militare anunțate de unele state, iar acestea vor fi însoțite de creșteri ale emisiilor de carbon, care oricum erau deja în creștere”, a subliniat Parkinson. Se îndreptau deja într-o direcție greșită, iar acum vor merge și mai mult în direcția greșită, a adăugat el.
Anul trecut, în vară, NATO a convenit să „reducă în mod semnificativ” emisiile de gaze cu efect de seră din activitățile militare și să „evalueze fezabilitatea” de a atinge emisiile nete zero până în 2050.
Stoltenberg declara atunci că toți aliații s-au hotărât să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră ca parte a Acordului climatic de la Paris din 2015.