Printre „intruziunile în viața privată“ condamnate de lege se numără și cele făcute cu mijloace electronice. Cum ar fi interceptarea convorbirilor telefonice sau e-mailurile. „Interceptarea“ plăților dintre persoane fizice ar putea intra în aceeași categorie dacă nu ar fi protejată prin diferite legi date tot de stat.
Vorbim despre intenția de limitare a sumei maxime pentru plățile cash, plăți limitate deja pentru persoanele juridice. În prezent, o companie poate face într-o zi plăţi cash către o altă firmă sau o persoană fizică de cel mult 5.000 de lei, iar valoarea cumulată a operaţiunilor cu numerar nu poate depăşi 10.000 de lei pe zi. Plafonul ar urma să scadă până la 1.000 de lei către un singur client și cel mult 5.000 de lei cumulat. De asemenea, Ministerul Finanțelor analizează și posibilitatea („oportunitatea“, mai exact) de a introduce limitări și pentru plățile între persoane fizice.
Toate plățile ar trebui să se facă prin intermediul băncilor. Limitarea pentru persoane fizice ar însemna o cvasiinterdicție în a mai deține bani în numerar. Dacă plățile cash de valoare mare sunt ilegale, atunci ar trebui să depună banii la bancă înainte de a efectua o plată.
Teoretic, limitarea plăților cash ar lovi în economia subterană. Depunerea banilor la bancă implică și necesitatea justificării acestora, dând ANAF posibilitatea de a controla aproape tot ce face o persoană. Numai că inclusiv instituțiile financiare lucrează sub „secret bancar“, iar raportarea către autorități se face doar pentru tranzacțiile care depășesc 10.000 de euro (se pare că și acest plafon ar urma să fie coborât la jumătate). Și cum banca nu are rol de comisar fiscal, identificarea sumelor provenite din venituri nefiscalizate tot nu s-ar putea face decât în cazuri particulare.
Economie subterană versus bănci
Important de precizat mai este un lucru: economia subterană (fie ea gri sau neagră) trebuie combătută prin măsuri pozitive, care să convingă firmele să intre în legalitate, nu prin măsuri punitive, care nu fac decât să încurajeze mica corupție de la nivelul controlorilor fiscali. De altfel, economia subterană (de un nivel, într-adevăr, prea mare în România, peste 30% din PIB) este o modalitate de rezistență a unor companii – care dacă ar plăti toate taxele corect ar da faliment – și de subzistență a unor angajați – care acceptă să lucreze „la negru“ pentru a încasa mai mult decât ar primi „legal“.
Limitarea plăților cash mai înseamnă un lucru: mai mulți bani în bănci. Adică mai multe depozite și lichidități pentru rezervele fracționare, oferind băncilor posibilitatea să dea și mai multe credite din bani care nu există. Din punctul de vedere al creditării economiei, acesta nu este un lucru negativ – sectorul privat are nevoie de bani pentru dezvoltare. Dar nu oricum și nu neapărat prin „tipărirea“ de monedă virtuală, care duce automat la devalorizare și inflație.
Evident, un câștig imediat al băncilor comerciale din limitarea plăților în numerar este cel din comisioane. Care nu ar fi mic deloc, mai ales în condițiile în care majoritatea românilor obișnuiesc să retragă toți banii de pe card imediat după ce își ncasează salariul sau pensia. Iar un comision de 0,5% pentru o plată importantă, cum ar fi achiziționarea unui autoturism (fie el și second-hand) este mare și încarcă nota plătitorului.
Totuși, în condițiile în care băncile, în majoritatea lor, tocmai ce au majorat comisioanele de administrare a conturilor curente, este greu de presupus că se bazează pe banii care ar putea veni de pe urma acestei legi. Ceea ce ne duce la întrebarea de ce a fost făcut public proiectul.
Informația a apărut „pe surse“ la Mediafax. Conform practicilor curente ale Guvernului, atunci când testează opinia publică în vederea acceptării vreunei legi, folosește astfel de informări neoficiale pentru a avea un răspuns cât mai complet. Ceea ce înseamnă că și acest proiect a fost făcut public cu aceeași intenție, de a testa piața, în vederea introducerii legii în Guvern, în forma actuală sau într-o formă modificată. Un test este, probabil, și apariția proiectului de majorare a impozitelor și taxelor locale cu 16,05%. Chiar dacă acesta a fost retras pentru moment, este clar că, anul viitor, trebuie să ne așteptăm la noi modificări majore ale Codului fiscal. 
„Plafonarea plăților cash (în vigoare e deja o variantă mai soft) nu înseamnă altceva decât un pas hotărât pe direcția interzicerii banilor”.
Bogdan Glăvan, profesor economie