„Eu n-am încredere în analiza unui singur om. Nu cred că un singur om le ştie pe toate şi nu cred că un singur om se pricepe la toate, că am ieşit din Renaştere. E o renaştere a unui anumit tip de a vedea politica. E adevărat. Mă încăpăţânez să cred în democraţie”, a precizat Vulpescu, într-o conferinţă de presă. 

În opinia acestuia, înaintea evaluării, „firesc era să fie o discuţie, să fie un dialog”, în cadrul departamentelor partidului. 

„Firesc era să fie o discuţie, să fie un dialog că poate întotdeauna din discuţii ai de învăţat. Sigur că în politică sunt două feluri de singurătăţi: a celor care vorbesc şi a celor care nu ascultă. Dar cine ştie, poate ne înţelegeam undeva pe drum. (…) Cred că un criteriu de analiză foarte bun pentru un partid ar fi departamentele partidului, dacă ele ar exista, Consiliul Naţional al partidului. El ar trebui să livreze politici publice pe toate domeniile”, a spus fostul ministru, care a menţionat că nu a fost contactat niciodată în timpul evaluării. 

Ionuţ Vulpescu a subliniat că bilanţul său „are legătură într-o mică măsură cu evaluarea mincinoasă din urmă cu nouă zile”, pe care a caracterizat-o drept „o evaluare contabilă într-un domeniu care e contabil doar atunci când vorbim de buget”. 

„Aici însă se lucrează cu altceva. Pentru asta ar fi nevoie de oameni care să se priceapă şi care să analizeze competent acest domeniu. Şi eu cred că, aşa cum am scris şi zilele trecute, cei care au dreptul moral şi priceperea să-mi judece activitatea sunt cei din domeniul Culturii”, a arătat el. 

Potrivit acestuia, un lider de partid vine şi pleacă, dar „nu ia cu el un minister sau un domeniu”. 

"Cred că, mai devreme sau mai târziu, competenţa, onestitatea, moralitatea, responsabilitatea prezenţei tale în spaţiul public vor fi criterii şi vor fi argumente mai mari, mai importante decât fidelitatea faţă de un şef de partid. Aşa ar fi de dorit, pentru că recunoaşterea, validarea profesională trebuie să fie criterii şi argumente superioare unor contexte. Un lider de partid vine şi pleacă, dar nu ia cu el un minister sau un domeniu", a spus fostul ministru, care consideră că "firesc e ca partidul să susţină Guvernul, aşa cum firesc este ca Guvernul să aibă o relaţie bună cu partidul, mai ales dacă ele sunt unul şi acelaşi". 

Referindu-se la evaluarea Ministerului Culturii din cadrul CEx al PSD, Vulpescu a menţionat că aceasta "nu are nicio legătură cu realitatea" şi a subliniat că el este autorul capitolului 20 din programul de guvernare referitor la domeniul Culturii. 

"Am pretenţia că ştiu mai bine ce s-a întâmplat la Ministerul Culturii în ultimele şase luni. Şi vreau să spun foarte clar: Capitolul 20 din programul de guvernare – domeniul Cultură – este scris de mine, de la prima literă, până la ultima sa literă. Adică eu cred că eu eram cel mai potrivit să mă evaluez", a punctat Vulpescu. 

Printre realizările menţionate de Ionuţ Vulpescu se numără: asigurarea condiţiilor necesare continuării şi dezvoltării Programului Naţional "Limes"; majorarea bugetului alocat Culturii cu 51%; sprijinirea autorităţilor locale pentru reconversia spaţiilor industriale dezafectate în hub-uri culturale; pregătirea participării României în anul 2019 la Festivalul Internaţional de Artă Europalia; pregătirea participării României ca invitat de onoare la Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig din anul 2018. 

La capitolul "realizări parţiale", fostul ministru a amintit: lansarea primului program de susţinere a investiţiilor în infrastructura culturală; o serie de proiecte din fonduri rambursabile şi nerambursabile; digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului şi atragerea unui nou public, precum şi sprijinirea industriilor creative pentru folosirea avantajelor oferite de piaţa unică digitală; dezvoltarea educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar; dezvoltarea unui mecanism consultativ în domeniul culturii; încurajarea investiţiilor private în patrimoniul cultural imobil; îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale; revizuirea actelor normative din domeniul culturii. 

El a amintit şi alte măsuri realizate care nu figurează în programul de guvernare precum: exercitarea dreptului de preempţiune pentru Ansamblul Conacului Brătianu – Vila Florica; semnarea Convenţiei tehnice pentru organizarea şi finanţarea Sezonului România-Franţa 2019; identificarea unui sediu pentru Muzeul Naţional "Constantin Brâncuşi"; modificarea Hotărârii Guvernului nr. 202/2008 privind instituirea premiilor naţionale pentru arte, care se află pe circuitul de avizare interministerial, care acum va trebui reluat; asigurarea resurselor financiare pentru Muzeul Naţional de Istorie a României, în vederea demarării inventarierii patrimoniului filatelic al României, respectiv colecţia Muzeului Filatelic, cu o valoare estimată la 500 – 700 milioane euro; încetarea plafonării indemnizaţiilor de merit ce se acordă personalităţilor importante din domeniul culturii, ştiinţei şi sportului. 

Printre nerealizări, Vulpescu a menţionat: construirea unei săli moderne de concerte şi a unui centru cultural multifuncţional în Bucureşti; susţinerea financiară a acţiunii "Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021"; pregătirea Centenarului Marii Uniri.