Sub titlul „Războiul a intrat în câmpul vizual al României“, elvețienii de la ziarul de limbă germană Neue Zürcher Zeitung au scris despre prăbușirea dronei rusești pe teritoriul României și au spus că Ucraina se folosește de acest incident, dar România și NATO nu au motive să escaladeze conflictul.
Ucraina se folosește de incidentul cu drona
Neue Zürcher Zeitung abordează, într-o ediție de zilele trecute, incidentul în care rămășițele unei drone rusești au fost găsite pe teritoriul României.
Potrivit ziarului elvețian, lucrul a fost semnalat rapid de autoritățile ucrainene, cu un interes. În același timp, Bucureștiul a negat incidentul, încercând să obțină timp pentru o poziție oficială. A fost tot o strategie. Autoritățile române au admis, până la urmă, că au fost găsite fragmente care ar putea proveni de la o dronă rusească.
Potrivit jurnalului, Ucraina s-a grăbit să semnaleze căderea dronei rusești pe teritoriul unui stat NATO. Kievul s-ar folosi de eveniment pentru a cere Occidentului sporirea sprijinului în apărarea antiaeriană. Autoritățile ucrainene spun că războiul aerian dus de Rusia este un pericol imediat și pentru statele vecine Ucrainei.
Și NATO și România au jucat strategic în jurul incidentului. Este de presupus că Bucureștiul ar fi cerut sfatul strategilor militari ai Pactului Atlanticului de Nord,despre cum să abordeze situația. România și NATO nu ar avea niciun interes în escaladarea tensiunilor. Mai ales că nu există dovezi că Rusia ar viza intenționat teritoriul Alianței.
Bucureștiul s-a cam „bâlbâit” în legătură cu pericolul rusesc
NZZ a remarcat asigurările date de președintele Klaus Iohannis, cum că România și NATO ar fi pregătite pentru astfel de atacuri. Anterior, București afirmase că nu a existat nicicând un pericol militar real pentru România. Dezmințirea și ulterior răzgândirea Bucureștiului nu se reflectă pozitiv asupra serviciilor românești de supraveghere militară, scriu elvețienii.
NZZ subliniază că România este pe deplin conștientă de amenințarea pe care o reprezintă Rusia. Încă din 2014, după anexarea Crimeei de către Moscova, experții de securitate de la București au atras atenția asupra marii apropieri a României de zona conflictuală și au cerut sprijin suplimentar de la NATO pentru flancul estic al Alianței, până atunci destul de neglijat.
Distanța dintre peninsula ucraineană ocupată de ruși și Delta Dunării în România este de doar 200 de kilometri în punctul cel mai apropiat.
Pe lângă incidentul din această săptămână, România s-a confruntat la jumătatea lui august și cu explozia unei mine marine la Costinești, în apropiere de portul Constanța, cel mai important din România.