După cum informează sursa citată, în ultimele zile, pozițiile separatiste au fost atacate cu armament ușor și mortiere și de vehiculele de luptă ale infanteriei (IFV) ucrainene. De asemenea, forțele Kievului au folosit lansatoarele de grenade și arme de calibru mic, iar cel puțin doi soldați ai Republicii Populare Donețk (DNR) au fost uciși. Fostul ministru al apărării al DNR, Igor Strelkov, anticipa recent că ofensiva ucraineană va spori după victoria lui Joe Biden:
„Ofensivele ucrainene nu s-au oprit niciodată, deși intensitatea lor a variat. Din păcate, este posibilă o ofensivă ucraineană decisivă. Acum este și mai posibil, mai ales după victoria lui Joe Biden”, a spus Strelkov. Fostul președinte al DNR, Andrei Purgin, a adăugat că, în timp ce administrația Trump a urmărit o politică de „strangulare lentă” a republicilor separatiste, abordarea lui Biden va fi „mai agresivă și mai simplă”.
Ofensivele ucrainene actuale sunt cele mai noi izbucniri ale unui fragil acord de încetare a focului negociat la sfârșitul lunii iulie.
Trebuie să luăm teritoriul sub control
Dar, din câte se pare, există un apetit tot mai mare al Kievului de a renegocia unele dintre prevederile Acordului de la Minsk, din 2015, un număr tot mai mare de comentatori și politicieni susținînd că acesta este imposibil de implementat în forma sa actuală. Acordul de la Minsk impune atât Ucrainei, cât și Rusiei să își retragă forțele de la granițele conflictului, astfel încât să poată fi pusă în aplicare o încetare a focului. După care, atât Lugansk, cât și Donețk vor organiza alegeri locale. Cele două republici vor reveni apoi Ucrainei ca zone autonome, cu statutul special protejat de o constituție ucraineană modificată. În plus, tuturor separatiștilor trebuie să li se acorde de către Kiev amnistia.
„Trebuie să luăm teritoriul sub control și să ne asumăm responsabilitatea în fața comunității internaționale cu privire la desfășurarea alegerilor, astfel încât totul să poată fi făcut în mod legal”, a declarat și primul președinte ucrainean, Leonid Kravchuk, care spune însă că nu se pune problema unei amnistii generale penru separatișii acuzați de infracțiuni violente.
Alte voci de la Kiev au pledat pentru revizuiri mai radicale ale Acordului de la Minsk, cum ar fi ca provinciile separatiste să petreacă „cel puțin 4-5 ani sub control ucrainean” înainte ca alegerile locale să fie organizate.
Kremlinul, la rândul său, susține că Acordurile de la Minsk trebuie puse în aplicare în întregime. Iar o declarație comună de dată recentă a Germaniei, Franței și Poloniei, reafirmă că
„Acordurile de la Minsk rămân singura bază pentru soluționarea conflictului din Ucrainei.
Urmează acum să vedem ce va spune Washingtonul (care nu este membru al Grupului Normandia format din Franţa, Rusia, Ucraina şi Germania), cu o administrație Biden. Și cum va încerca să răspundă îngrijorărilor cu privire la viabilitatea acordurilor de la Minsk și la conflictul în curs de desfășurare din Donețk, care pare să se reaprindă.
