"Rectificarea bugetară nu are nicio legatură cu necesitatea consolidării bugetului național și este un instrument de sancționare bugetară a adversarilor politici și instituțiilor nesubordonare PSD. În privința Administrației Prezidențiale, președintele României consideră că rectificarea bugetara anunțată reprezintă o încalcare grosolană și o încercare de a bloca prin constrângeri bugetare activitatea unei instituții fundamentale", au fost declarațiile purtătorului de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi.

De unde s-au tăiat bani

Potrivit Ministerului Finanțelor, principalele diminuări de credite vor fi operate  la Serviciul Român de Informaţii (-113 milioane de lei), Ministerul Cercetării şi Inovării (-122,1 milioane de lei), Ministerul Energiei (-45,7 milioane de lei), Ministerul Dezvoltării (-44,2 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe (-35,1 milioane lei), Serviciul de Protecţie şi Pază (-22,7 milioane de lei), Ministerul Turismului (-17,3 milioane de lei), Ministerul Mediului (-17 milioane de lei), Serviciul de Informaţii Externe (-16,5 milioane de lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (-16,2 milioane lei), Ministerul Economiei (-15 milioane lei) și  Administraţia Prezidenţială (- 11 milioane de lei).

Câți bani a cheltuit Administrația Prezidențială în ultimii 4 ani

Dacă referitor la celelalte instituții, rectificarea negativă ridică multe semne de întrebare, la Administrația Prezidențială preocupările par puțin exagerate. Încă din anul 2014, de la preluarea mandatului prezidențial de către Klaus Iohannis, la rectificările bugetare, fie că s-au luat sau s-au dat bani acestei instituții, de fiecare dată au rămas resurse financiare neinvestite.

Anul 2015 a fost marcat de o creștere considerabilă a bugetului Administrației Prezidențiale, de la 28.234 la 40.445. Cu toate acestea, au rămas bani neutilizați. O arată plățile efectuate, care se ridică la 35.760 lei.

Anul 2016 a însemnat o augmentare și mai mare a bugetului prezidențial. Guvernul technocrat a decis să aloce 56.309 lei instituției, dar la rectificare a decis să mai taie din bani până la 52.727 lei. Nici acești bani nu au fost investiți, pentru că plățile s-au ridicat doar la 48.238.

În anul 2017, Guvernul PSD-ALDE a mai acordat bani în plus Administrației Prezidențiale, crescând de la 41.000, bugetul inițial la 47.698 leu, iar plățile efectuate s-au ridicat la 44.311.

Practic în niciun an din mandatul lui Klaus Iohannis, banii acordați instituției nu au fost utilizați. În anul 2018, Administrația Prezidențială a avut la dispoziție 57.558 lei. Ministerul Finanțelor a anunțat că rectificarea va fi negativă, considerând că 46.449 lei reprezintă o sumă suficient de mare pentru acoperirea contractelor în curs. Ceea ce, la prima vedere, pare o estimare corectă.

Pentru că dacă analizăm toți cei 4 ani de mandat, vom observa că instituția nu a cheltuit niciodată banii alocați, iar cea mai mare sumă investită s-a ridicat la 48.238 lei în 2016.

Administrația Prezidențială nu este de acord. Cine are dreptate?                                                                 

"Președintele PSD induce în eroare opinia publică susținând că Administrația Prezidențială a cheltuit doar o parte din banii alocați. În fapt, Administrația Prezidențială are contracte în derulare și sume angajate până la 3 august pentru plata acestora în cuantum de 80% din bugetul aprobat", a spus Mădălina Dobrovolschi în cadrul unei conferințe de presă.

În anul curent, până acum au fost cheltuiți 26.083 lei, iar Administrația Prezidențială mai are la dispoziție încă 20.366 lei pentru următoarele 5 luni, bani care ar trebui să fie necesari pentru acoperirea cheltuielilor în curs. Președintele Klaus Iohannis, prin vocea purtătorului său de cuvânt, insistă însă că nu-i ajunge bugetul tăiat.

"Procedând în acest fel, Guvernul ar folosi finanțele publice ca pe un instrument politic. Bugetul Administrației Prezidențiale pe anul 2018 a fost stabilit la 57,558 de milioane de lei, tocmai pentru că aceasta este suma necesară susținerii în mod corespunzător a activității președintelui.

În contextul unei rectificări negative de asemenea anvergură, România nu va putea fi reprezentată și nu își va putea onora angajamentele internaționale asumate, cum ar fi summit-ul Inițiativei celor trei mari  evenimentele din 2019 prilejuite de exercitarea de către Romania a presedintiei Consiliului UE", a acuzat Mădălinei Dobrovolschi.

„La instituțiile la care au fost diminuate creditele bugetare, nu au fost diminuate corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene precum și a lucrărilor de investiții, diminuarea referindu-se doar la creditele bugetare (cash)”, a fost explicația Ministerului Finanțelor.

Administrația Prezidențială a transmis marți, 7 august, o nouă adresă Ministerului Finanțelor, în care a cerut modificarea fișei de rectificare bugetară, argumentând că în contextul actual, instituția nu-și va putea duce la îndeplinire angajamentele deja asumate în organizarea unor evenimente de anvergură internațională.

"Astfel, reducerea de către Guvern a bugetului Administrației Prezidențiale este de natură să ducă la imposibilitatea de a se mai desfășura summit-ul Inițiativei celor trei mari, care este găzduit de România și organizat de Administrația Prezidențială pe 17 și 18 septembrie. Partenerii externi vor afla că Guvernul blochează angajamentele internaționale ale țării noastre", a avertizat Madalina Dobrovolschi.

Cine a primit bani în plus de la Guvernul Dăncilă

Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează cu 7,09 miliarde de lei în urma rectificării bugetare, în contextul în care veniturile au crescut cu 5,99 miliarde lei

Ministerul Finanţelor a primit cea mai mare sumă la prima rectificarea bugetară din acest an, 1,28 miliarde lei, iar Secretariatului General al Guvernului (SGG) are în plus aproape 150 milioane lei, din care 115,5 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

Peste 765 milioane de lei din banii Ministerului Finanțelir sunt pentru contribuţia României la bugetul UE, 240 milioane lei pentru schemele de ajutor de stat pentru investiţii şi rambursarea accizei la carburanţi pentru transportatori, iar 200 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară din care se va asigura finanţarea referendumului pentru redefinirea familiei şi a sumelor necesare înlăturării efectelor calamităţilor.

Suma de 580,7 milioane lei este dedicată în principal, pentru plata despăgubirilor acordate în baza legilor de restituire a proprietăţilor, pentru cheltuieli de investiţii în infrastructura IT şi dotarea ANAF, precum şi pentru participarea României la capitalul Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură.

Totodată, Guvernul a decis să aloce 1,126 miliarde de lei pentru bugetele locale din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale.

Bugetul asigurărilor sociale de stat primeşte în plus 852,1 milioane lei, în principal pentru asigurarea drepturilor de pensie.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate primeşte 557,5 milioane lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului din unităţile sanitare.

Ministerului Afacerilor Interne primeşte 366,3 milioane lei, din care 100 milioane lei pentru plata pensiilor militare de stat, 100 milioane lei cheltuieli cu salariile şi 150 milioane lei pentru cheltuieli de investiţii.

Ministerului Sănătăţii are în plus 333,6 milioane lei, în principal pentru achiziţionarea de incubatoare şi alte echipamente medicale pentru mamă şi copil şi pentru programe şi acţiuni de sănătate.

Ministerului Educaţiei Naţionale 178,1 milioane lei, în principal pentru burse şi despăgubiri civile.

Ministerului Transporturilor are în plus 170,5 milioane lei, în principal pentru facilităţile la transport acordate diferitelor categorii sociale (studenţi, pensionari, veterani de război etc.) şi pentru investiţii ale agenţilor economici în infrastructura publică de transport rutier şi feroviar.

SGG primeşte suplimentar 147,8 milioane lei, din care 115,5 milioane de lei în principal pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVA) are în plus 99,5 milioane de lei, în principal pentru eradicarea pestei porcine africane, în cadrul căruia se decontează despăgubiri pentru animalele sacrificate.