Suntem din nou într-un război rece. China comunistă a provocat acest război rece prin acțiunile sale rapace în urmărirea visului său de dominație mondială. În această competiție peste generații, Statele Unite trebuie să direcţioneze un răspuns al întregii societăți pe plan intern și în Lumea Liberă, pentru a păstra pacea și prosperitatea globală. Recunoașterea faptului că această competiție cu Beijingul este un război rece este un pas esențial în proiectarea unui răspuns proporțional cu provocarea.

Este imperativ ca acest război rece să nu devină un război militar – China comunistă este un adversar, dar nu ar trebui să devină un dușman. Iar oportunitățile de cooperare ar trebui întotdeauna salutate. Totuși, trebuie să continuăm această competiție cu fermitate, deoarece spiritul conciliant nu a funcționat niciodată cu dictaturile.

Diferențe între acest război rece cu China și cel cauzat de Uniunea Sovietică

Răspunsul Lumii Libere începe să prindă contur: decuplarea de economia chineză în sectoarele sensibile la securitatea națională; opoziția față de încercările chineze de a redesena granițele cu forța; contracararea practicilor ilegale de afaceri ale Chinei; și denunțarea constrângerii și înșelăciunilor chineze în țară și în străinătate.

Există diferențe între acest război rece și cel cauzat de Uniunea Sovietică. În comparație cu Statele Unite, Uniunea Sovietică era mai slabă din punct de vedere economic și tehnologic decât China de astăzi. Dar a fost mai puternică din punct de vedere militar. Uniunea Sovietică era mai puțin integrată cu restul lumii. Spre deosebire de Uniunea Sovietică, China nu susține regimurile comuniste din întreaga lume. Dar susține dictaturile: partenerul său cel mai apropiat este Rusia lui Vladimir Putin, se arată în materialul publicat de The Washington Times.

În esența lor, totuși, cele două războaie reci sunt identice: ambele au fost cauzate de acțiunile agresive ale unei dictaturi comuniste înclinate spre dominarea lumii. Și amândouă au forțat oamenii și țările să aleagă o parte sau pe cealaltă, într-o competiție prelungită între democrație și dictatură.

Războiul rece al Chinei nu este o luptă pentru avantajul economic. Competițiile economice ale Statelor Unite cu democrații precum Japonia sau țările europene nu au ridicat probleme similare. Aceasta este o luptă pentru lumea în care vrem să trăim. Acțiunile recente ale Chinei comuniste ne oferă o previzualizare a aspectului unei lumi dominate de China.

Succesul economic al Chinei comuniste vine cu un preţ uriaş

Conform legilor privind securitatea națională, companiile chineze pot fi obligate să împărtășească toate datele lor poliției. Autoritățile chineze cenzurează internetul și monitorizează comportamentul individual. Fiecare cetățean chinez are un scor de credit social. Celor cu scoruri mici li se refuză călătoria cu avionul sau cu trenurile rapide, cele mai bune rate de împrumut sau dreptul de a avea un animal de companie. China comunistă arestează disidenții politici. Încearcă să distrugă identitatea culturală a tibetanilor și a altor minorități.

Milioane de uiguri sunt ținuți în lagăre de concentrare. Creștinii și alți credincioși sunt persecutați. China comunistă folosește constrângerea și în străinătate. Încearcă să-și redeseneze forțat frontierele maritime în Marea Chinei de Sud, prin care tranzitează o treime din transportul maritim global. În mai multe dispute de frontieră și împotriva Hong Kong-ului democratic a amenințat că va folosi forța militară.

În ciuda obligațiilor care îi revin în temeiul unui tratat internațional, China și-a impus statul polițienesc în Hong Kongul liber și deschis. Și încălcându-şi obligațiile în cadrul OMS, a mințit lumea despre COVID-19.

Succesul economic al Chinei comuniste este incontestabil. Dar la fel este și utilizarea pe scară largă a practicilor ilegale pentru a-l atinge. China acordă subvenții masive companiilor sale, ceea ce le permite să își vândă produsele sub prețurile pieței mondiale. Tolerează încălcări grave ale standardelor internaționale de mediu și de muncă. Acest lucru creează un alt beneficiu de preț pentru companiile chineze, deoarece companiile din țările democratice suportă costuri pentru a se conforma standardelor internaționale. China comunistă este implicată în mituirea oficialilor străini și în spionajul economic masiv. Furtul chinez de proprietate intelectuală a costat SUA 500 de miliarde de dolari pe an.

Şantaj economic. Cel mai recent exemplu: Australia

China și-a folosit puterea economică pentru a pedepsi țările democratice cu care are dispute. Japonia și Coreea de Sud sunt exemple mai vechi. Australia este unul recent: când Australia a cerut OMS să investigheze originea chineză a COVID-19, China a răspuns cu un război comercial care ar putea costa Australia 6% din PIB-ul său. China folosește șantajul economic pentru a forța autocenzura asupra persoanelor, companiilor și instituțiilor din Lumea Liberă.

Acest război rece, ca și cel precedent, va fi lung și dificil. Dar democrațiile vor predomina din nou. Joseph Nye, politolog american, povestește o conversație cu Lee Kuan Yew, fost prim-ministru din Singapore și unul dintre cei mai înțelepți observatori ai Chinei. Yew nu avea nicio îndoială că China va încerca să domine lumea. Dar a simțit că nu va reuși. Un motiv cheie va fi inovația. China închisă și dictatorială va recruta talentele celor 1,4 miliarde de cetățeni ai săi, a spus el. Dar Statele Unite deschise și libere vor recruta talentele lumii întregi.

Autorul a fost până de curând reprezentant special al Departamentului de Stat pentru afaceri comerciale, iar anterior membru al Personalului de planificare a politicilor, în acelaşi Departament. În 1977, a fugit din România comunistă și a cerut azil politic în Statele Unite.