Te ia obligatoriu la război. Legea din România spune clar: Se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani

În ultimele luni, au apărut zvonuri false despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu. În România, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace începând cu 1 ianuarie 2007, conform Legii 395/2005.

Totuși, în caz de război, legea prevede încorporarea obligatorie, așa cum este stipulat în Legea nr. 446/2006.

Într-o situație de război, pe lângă cadrele militare active și voluntari, sunt recrutați și cetățenii români bărbați, apți, cu vârste între 20 și 35 de ani. Codul penal stipulează sancțiuni pentru cei care încearcă să evite încorporarea.

„Neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, potrivit art. 435 din Codul penal.

Conform legii, în timpul războiului sau al stării de asediu, persoanele care își provoacă intenționat vătămări corporale sau simulează o boală pentru a evita serviciul militar, folosind înscrisuri false sau alte mijloace, pot fi pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani.

„fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, mai scrie în Codul Penal.

Legea stipulează că recrutarea și încorporarea implică activitățile desfășurate de centrele militare pentru selectarea și evaluarea aptitudinilor cetățenilor români de sex masculin, cu scopul de a-i trimite la unitățile militare.

„recrutarea-încorporarea reprezintă activitatea executată de centrele militare în vederea selecţiei şi stabilirii aptitudinilor privind îndeplinirea îndatoririlor militare, repartizarea şi trimiterea cetăţenilor români, bărbaţi, la unităţile militare, la datele şi în funcţie de criteriile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen”, conform legii.

Conform legii, bărbații cetățeni români care au împlinit 20 de ani sunt încorporați pentru serviciul militar în termen

Limita superioară de vârstă pentru încorporare este de 35 de ani. De asemenea, aceștia pot solicita încorporarea imediat după ce împlinesc 18 ani, conform Legii nr. 446/2006.

Conform legislației, anumite categorii de persoane nu sunt supuse încorporării în cazul stării de război. Aceștia includ:

  • Persoanele considerate inapte pentru serviciul militar, conform evaluării medicale, și care sunt excluse din evidență.
  • Personalul religios, inclusiv cei hirotoniți sau oficial recunoscuți de cultele religioase, personalul consacrat al acestor culte și călugării cu o vechime de cel puțin 2 ani în mănăstire.
  • Persoanele care execută pedepse privative de libertate, cele aflate în arest preventiv sau cele care sunt în curs de judecată până la finalizarea definitivă a procesului.

De asemenea, recruții care sunt singurii întreținători ai familiei și contribuie efectiv la întreținerea acesteia pot fi scutiți de serviciul militar dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

  • Soția recrutului este bolnavă și are gradul I sau II de invaliditate.
  • Recrutul are unul sau mai mulți copii minori și soția acestuia a decedat.
  • Părinții recrutului au atins vârsta standard de pensionare.
  • Ambii părinți sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.
  • Părintele în viață îndeplinește una dintre condițiile menționate anterior.
  • Recrutul se confruntă cu calamități naturale și face cerere în acest sens.

În plus, recruții care sunt unici susținători ai fraților sau surorilor invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întreținerea acestora, sunt de asemenea scutiți de serviciul militar.

armată, soldați, militari
SURSA FOTO: Dreamstime

Un recrut este considerat unic susținător al părinților sau al fraților și surorilor minori dacă:

  • Nu are alți frați sau surori majori, apți de muncă.
  • Are frați sau surori, dar aceștia nu pot contribui la întreținerea părinților deoarece sunt elevi sau studenți în instituții militare, îndeplinesc serviciul militar în termen, sunt elevi la școlile militare de ofițeri, maiștri militari sau subofițeri activi ori sunt invalizi de gradul I sau II.
  • Are frați sau surori majori, apți de muncă, dar aceștia execută o pedeapsă privativă de libertate.

„prin contribuţie efectivă se înţelege participarea permanentă a recrutului la întreţinerea părinţilor, surorilor şi fraţilor minori cu o parte însemnată din veniturile lui, precum şi la îngrijirea acestora, în cazul când prezenţa recrutului este absolut necesară”, se arată în lege.

Amânarea încorporării se acordă în următoarele situații:

  • Recruții care sunt bolnavi de afecțiuni enumerate în baremul medical stabilit prin reglementările în vigoare.
  • Elevii din licee de zi și seral, școli postliceale sau echivalente, până la finalizarea studiilor. Dreptul la amânare se pierde pentru elevii exmatriculați pe o perioadă mai mare de un an sau pentru cei care repetă anul sau clasa mai mult de un an din motive imputabile lor.
  • Persoanele care se confruntă cu greutăți familiale semnificative, inclusiv:
    • Părinți cu mai mulți copii, dintre care cel puțin doi sunt minori și copilul cel mai mare este deja încorporat.
    • Părinți care îndeplinesc condițiile de vârstă pentru scutirea de serviciul militar a fiului, dar au un copil major, cu invaliditate de grad I sau II, care nu poate contribui la întreținerea părinților.
    • Părinți care au decedat, iar celălalt părinte are în întreținere cel puțin doi copii minori.
    • Recrutul a fost crescut de bunici sau de altă persoană până la vârsta de 14 ani, nu a fost adoptat, și locuiește cu cei care l-au crescut, aceștia fiind invalizi de grad I sau II sau având vârsta de pensionare. De asemenea, dacă recrutul are cel puțin doi copii minori sub 7 ani.
    • Venitul mediu lunar al celor care au nevoie de întreținere nu trebuie să depășească cuantumul minim stabilit pentru pensia integrală la limită de vârstă, conform legislației.
  • Recruții care sunt singurii susținători ai surorilor sau fraților minori, până când unul dintre aceștia atinge vârsta de majorat.

Cetățenii care refuză să efectueze serviciul militar din motive religioase sau de conștiință vor îndeplini serviciul alternativ, care include activități în instituții precum spitale și infirmerii, în timpul stării de război.

Colonelul Ion Petrescu informează cetățenii cu privire la scenariile posibile sau nu

Colonelul Ion Petrescu subliniază că, în ciuda valului de dezinformări care a circulat în online în ultimii ani, ce vizează posibila izbucnire a unui al treilea război mondial sau a unui conflict nuclear, scenariile apocaliptice sunt improbabile.

În schimb, în cazul unui atac din partea forțelor ruse, Ministerul Apărării Naționale ar putea lua măsuri ferme și ar putea solicita sprijinul aliaților din NATO, dacă va fi necesar.

„Vecinătatea României cu Ucraina explică fragilitatea opiniilor celor care cad pradă propagandei rusești, în țara noastră.

Datul cu părerea a devenit un sport național. În termeni pragmatici, pe baza unui scenariu ipotetic, țara noastră ar putea fi ținta unei operațiuni menite a realiza surprinderea strategică.

Cu mențiunea că riposta armată nu va fi doar a Forțelor Terestre Române, ci și a Forțelor Aeriene și a Forțelor Navale – ce vor fi public onorate cu manifestările organizate pe 15 august, pe litoralul românesc, dar și a Forțelor pentru Operațiuni Speciale”, a precizat Petrescu, pentru Ziare.com.

Expertul militar subliniază că Armata Română nu trebuie subestimată

„Anual, 227.089 de tineri și tinere împlinesc vârsta posibilei încorporări în organismul militar românesc, care are în prezent 72.000 de apărători ai Tricolorului, care pot fi sprijiniți de 55.000 de rezerviști, cu experiență militară, încă viguroși. România are capacitatea demografică de a apela la voința a 11.077.504 de cetățeni cu vârsta cuprinsă între 18 și 49, disponibili pentru serviciul militar, în țară și peste hotare. Respectiv, aproximativ de 22 ori mai mult decât de efectivul probabil al unei forțe de invazie.

Defetiști au fost și vor mai fi, dar dincolo de prevederile unei legi cu efect nu numai pe teritoriul național, va acționa și efectul de bumerang al generației tinere, a cărei voință nu trebuie subestimată sau ignorată nicio clipă, doar este vorba de viața lor în viitor.

În 1968, armata sovietică era pe punctul de a invada în vara acelui an România. La Statul Major rus s-a făcut estimarea că ar fi fost nevoie de o forță de invazie de 120.000 de militari, dar în prima săptămână, românii ar fi lichidat fizic, printr-o rezistență acerbă 10.000 dintre ei. Și s-a renunțat la invazie…”, a mai adăugat analistul militar.