Preconizatul razboi contra Irakului ar fi si cel mai scump din istoria ultimilor douazeci de ani a SUA. Daca nota de plata a Razboiului din Golf, din 1991, s-a ridicat la 58 miliarde USD, iar cea a razboiului din Afganistan la zece miliarde USD, un nou conflict cu Irakul ar putea costa SUA aproximativ 1-2% din PIB-ul sau anual, dupa cum arata estimarile facute publice intr-un recent interviu, acordat in biroul sau de la Casa Alba de Lawrence Lindsey, consilierul-sef pe probleme economice al presedintelui Statelor Unite. tinand cont ca acest indicator are in prezent valoarea de 10.000 miliarde USD, costul razboiului inpotriva Irakului ar putea sa fie de aproximativ 100-200 miliarde USD. Multi analisti economici se tem insa de faptul ca acest nou conflict ar putea impinge economia SUA in recesiune, ceea ce ar mari costurile calculate de autoritatile de la Washington, ce ar trebui suportate de SUA..
Domnul Lindsey nu precizeaza daca in cele 100-200 miliarde de dolari (costuri care oricum sunt mai mari decat prognozele Pentagonului comunicate Congresului SUA) sunt incluse si cheltuielile ce vor trebui facute pentru instalarea unui nou regim la Bagdad si pentru reconstruirea tarii distruse de razboi.
Mai putini militari, mai multi bani cheltuiti
Acum, spre deosebire de razboiul din 1991 contra Irakului, ar putea sa apara o multime de alte cheltuieli. Atunci, pe campul de batalie sau in imediata apropiere a acestuia au fost adusi aproximativ 500.000 de soldati. Forta de atac ce ar actiona in acest nou razboi contra Irakului va fi, conform militarilor de la Pentagon, mai mica decat atunci, dar costurile vor fi cu siguranta mai mari, ca urmare folosirii unei generatii mult mai avansate de bombe si rachete (mai scumpe). In plus, razboiul va fi acum mult mai dificil decat in 1991. Atunci, au fost preferate atacurile aeriene si raidurile unor trupe blindate in teritoriul irakian. Inlaturarea lui Saddam presupune insa cucerirea teritoriului, deci lupte mult mai grele pentru ocuparea oraselor irakiene, precum si mentinerea unor contingente de militari in Irak, dupa caderea regimului dictatorului arab.
Nu trebuie uitat nici faptul ca acum cele mai multe costuri va trebui suportate de americani, spre deosebire de 1991 cand SUA a cheltuit doar 10 miliarde USD, restul de 48 de miliarde USD ce se regasesc in nota de plata a Razboiului din Golf fiind suportate de aliatii SUA.
Europa este mai sensibila la petrolul din Orientul Mijlociu
Domnul Lindsey nu crede in faptul ca noile cheltuieli ocazionate de razboi ar putea sa exercite un impact foarte mare asupra economiei SUA, nici in sensul unei cresteri a acesteia si nici in cel al intrarii intr-o perioada de recesiune. „Nu va putea exista un impact considerabil asupra ratei dobanzii ori asupra datoriei federale, care in prezent se ridica la 3.600 miliarde USD”, declara domnul Lindsey. „Inca un an cu cheltuieli bugetare mari? Acest fapt nu inseamna nimic (pentru economia SUA, n.r.)”, continua Lawrence Lindsey. Pe de alta parte, oficialul american are dubii si cu privire la faptul ca efortul de razboi contra Irakului ar putea stimula cresterea mai accelerata a economiei americane. „Cheltuielile guvernamentale tind sa nu mai aiba un rol stimulator. Fabricarea de arme si cheltuielile legate de aceasta nu pot fi baza unei cresteri economice sanatoase”, marturisea consilierul-sef pe probleme economice al lui George Bush. Totusi, prin inlaturarea lui Saddam Hussein de la putere, economia americana, si nu numai ea, ar putea fi influentata intr-un sens favorabil, datorita cresterii productiei de petrol. Irakul produce acum mult mai putin petrol decat ar putea-o face in conditii normale, constrangerile impuse de Natiunile Unite, dar si lipsa investitiilor, fiind principalele cauze ale acestui fapt. Prin revenirea la starea de normalitate, productia mondiala de petrol ar putea creste cu trei-cinci milioane de barili de petrol zilnic.
Analistii care sustin teza recesiunii aduc ca argumente ceea ce s-a intamplat in 1991, in timpul Razboiului din Golf, si faptul ca adancirea deficitului bugetar al SUA ar putea provoca in continuare mari probleme economiei, asa cum a facut-o in ultimele luni. In 1991, dupa inceperea Razboiului din Golf, pretul petrolului aproape s-a dublat, in vreme ce indicele care masoara increderea consumatorilor in economia americana a coborat vertiginos. Domnul Lindsey spune insa ca o repetare a fenomenelor care s-au petrecut atunci (intrarea in recesiune) are sanse „mici” de producere. Echipamentul de extractie si transport detinut de principalele state producatoare de petrol a suferit numeroase imbunatatiri comparativ cu 1991, astfel ca, in prezent, o scadere a productiei irakiene de petrol poate fi mult mai usor contracarata, prin marirea productiei celorlalte state producatoare. In plus, „economia SUA este mult mai putin dependenta de petrol decat in 1991”, dupa cum declara Mark Zandi, economist-sef la Economy.com, un grup ce ofera consultanta economica. „Un procent mai mare din activitatea economica in 2002, comparativ cu 1991, este legata de sfera serviciilor, in vreme ce in sfera productiei sunt folosite utilaje mai economicoase comparativ cu cele de acum 10-11 ani”, continua domnul Zandi.
Pe de alta parte, Europa este mult mai dependenta de livrarile de petrol din Orientul Mijlociu decat SUA. O crestere a pretului petrolului ar conduce la cresterea inflatiei in zona euro si ar slabi moneda europeana, intarind dolarul. Cresterea dolarului inseamna insa exporturi mai mici si importuri mai mari, deci o crestere a deficitului comercial.
Alan Greenspan, presedintele Rezervelor Federale (Banca Centrala a SUA), declara la o consfatuire care a avut loc in urma cu doua saptamani la Casa Alba: „Nu cred ca evolutiile care ar putea avea loc pe piata petrolului in cazul unui razboi de scurta durata vor fi atat de ample incat sa aiba un impact semnificativ asupra economiei americane.”
Efecte posibile ale razboiului contra Irakului
Varianta pesimista: Intrarea economiei SUA in recesiune din cauza accentuarii deficitului bugetar si cresterii pretului petrolului. Cresterea deficitului bugetar ar conduce la deprecierea dolarului in raport cu principalele valute de referinta de pe piata internationala, fapt ce ar putea avea ca efect scaderea interesului investitorilor pentru plasamente in SUA si deci accentuarea deficitului bugetar intrandu-se intr-un cerc vicios. Pentru Europa o marire a pretului petrolului ar conduce la cresterea inflatiei in zona euro si ar slabi moneda europeana, intarind dolarul. Cresterea USD inseamna insa exporturi mai mici si importuri mai mari, deci o crestere a deficitului comercial al SUA.
Varianta optimista: Cheltuielile ocazionate de razboi ar putea stimula (dar nu intr-o foarte mare masura), economia SUA. Pe termen lung, s-ar putea inregistra o scadere a pretului petrolului ca urmare a cresterii productiei si a eliminarii unui focar de conflict din Orientul Mijlociu.
