Europa resimte un nou val de importuri chinezești care amenință industriile locale și locurile de muncă, un fenomen ce poate fi comparat cu „Șocul Chinezesc” care a afectat Statele Unite. Exporturile din China, redirecționate ca urmare a tarifelor impuse de SUA, au crescut semnificativ în multe economii emergente, inclusiv în statele UE. În special, sectoare precum textilele, producția de componente electronice și industria siderurgică sunt expuse unui risc crescut.
Războiul economic dintre SUA și China, afectează Uniunea Europeană și România
În România, efectele acestui război dintre SUA și China sunt deja vizibile în industrie. Creșterea importurilor de bunuri chinezești pune presiune asupra producătorilor locali, care nu pot concura cu prețurile mai mici.
În special, sectorul textilelor și al îmbrăcămintei – care în trecut a fost un motor important al economiei românești – se confruntă cu dificultăți similare celor întâlnite în Indonezia și Mexic, unde sute de mii de locuri de muncă sunt în pericol, scriu cei de la bloomberg.com.
Conform tendințelor observate în alte state, măsurile protecționiste, cum ar fi taxele vamale suplimentare aplicate produselor chinezești, sunt din ce în ce mai discutate.
Țări precum Mexic și Thailanda au impus deja taxe pentru a limita impactul importurilor ieftine, iar în UE există presiuni din partea industriilor afectate pentru măsuri similare. Cu toate acestea, poziția Chinei ca principal partener comercial al multor state europene complică luarea unor decizii rapide.
Cea mai mare economie din Asia de Sud-Est a pierdut aproximativ un sfert de milion de locuri de muncă în industria textilelor și a confecțiilor în ultimii doi ani, potrivit Asociației Producătorilor de Fibre și Fire de Filament din Indonezia, care estimează că alte jumătate de milion sunt în pericol în 2025—ceea ce ar echivala cu dispariția unui loc de muncă din patru în acest sector în doar câțiva ani.
Acest ritm este considerabil mai rapid decât „Șocul Chinezesc” inițial, care a dus la pierderea a aproximativ 2,4 milioane de locuri de muncă în SUA între 1999 și 2011.
„Acesta este Șocul Chinezesc 2.0 sau chiar 3.0. „China are o capacitate imensă de producție, iar bunurile trebuie să ajungă undeva.Experiența SUA a arătat că există un răspuns politic la toate acestea. Oamenii se enervează”, spune Gordon Hanson, profesor la Harvard Kennedy School și unul dintre autorii cercetării care a introdus acest termen.
România, fiind integrată în lanțurile europene de aprovizionare, va resimți aceste efecte în special în sectoarele unde companiile locale depind de exporturi sau concurează direct cu bunuri fabricate în China.
Escaladarea tarifelor și impactul asupra economiei europene
Trump a amenințat că va crește și mai mult tarifele asupra produselor chinezești, după ce deja le-a majorat cu 20% de la începutul noului său mandat în ianuarie. Această măsură obligă exportatorii chinezi, cei mai competitivi din lume, să își caute noi piețe de desfacere, crescând riscul ca Europa să fie inundată de produse chinezești la prețuri foarte mici.
Scăderea activității economice în regiunile afectate din SUA a contribuit la ascensiunea lui Donald Trump ca forță politică. Pentru a echilibra comerțul dintre SUA și China și pentru a readuce locurile de muncă în țară, Trump a impus tarife asupra produselor chineze în primul său mandat, iar administrația Biden le-a menținut. Drept urmare, producătorii chinezi excluși de pe piața americană au început să caute alte piețe sau să își mute producția în alte țări pentru a evita taxele vamale.
Situația s-a agravat odată cu măsurile luate de președintele Xi Jinping în 2020 pentru a reduce o bulă imobiliară, urmate de creșterea investițiilor în industrie pentru a stimula economia. Aceste acțiuni au dus excedentul comercial al Chinei la un nivel record, de aproape 1 trilion de dolari în 2024.
Deși guvernul chinez a declarat că dorește să orienteze economia mai mult către consum, exporturile puternice rămân esențiale pentru atingerea obiectivului de creștere economică de aproximativ 5% în acest an, spun cei de la Bloomberg.
Industriile tradiționale europene, afectate și ele
Nu doar sectoarele strategice, precum producția de vehicule electrice, panouri solare sau oțel, sunt afectate de această competiție, ci și industriile tradiționale europene.
Textilele, componentele industriale și electronicele, deja sub presiune din cauza creșterii costurilor cu forța de muncă și energia, sunt amenințate de un val de importuri la prețuri extrem de competitive.
În plus, comerțul electronic chinezesc, prin platforme precum Temu și Shein, continuă să trimită zilnic milioane de colete direct consumatorilor europeni, afectând vânzările locale.
Într-un context deja tensionat, Trump amenință să impună tarife „reciproce” tuturor țărilor începând cu 2 aprilie. Pentru statele membre ale Uniunii Europene, această măsură ar putea duce la o deteriorare a relațiilor comerciale atât cu SUA, cât și cu China, punând presiune pe sectoarele exportatoare și agravate de concurența produselor chinezești ieftine.
