Imediat după adoptarea planului de salvare a monedei euro, au început să apară tot mai multe voci care spun că moneda unică va fii desfiinţată. Economişti precum Joseph Stiglitz sau Paul Krugam s-au grăbit să declare moartea euro.
Nu mai departe de ieri, omul de afaceri
Dinu Patriciu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că nu te poţi baza pe euro, deoarece este o monedă volatilă.
„Faptul că BNR ţine cursul e greşit. Euro este o monedă falsă şi de aceea e volatilă. Nu te poţi baza pe ea. Dolarul e moneda forte. Toate materiile prime se cumpără în dolari“, a declarat Patriciu.
În cadrul unui interviu acordat pentru Top 300 Capital, omul de afaceri american Donald Trump a afirmat că moneda euro merge mai departe şi se consolidează.
"A fost solidă pentru o bună perioadă de timp şi, când se va echilibra din nou, va continua să meargă bine", a spus Trump.
Spuneam că războiul declaraţiilor privind raporturile de forţă dintre cele două monede este mai vechi, iar în acest război s-au avântat inclusiv economişti mari, dar şi oameni politici.
Un aspect surprinzător este legat de poziţia lui Joseph Stiglitz, reputatul economist american, laureal al premiului Nobel. Acesta a fost unul dintre primii experţi care au vorbit despre o eventuală desfiinţare a monedei europene.
Moneda euro ar putea fi desfiinţată dacă Europa nu reuşeşte să-şi rezolve problemele instituţionale fundamentale, evidenţiate de criza din Grecia, spune Stiglitz în luna mai, adăugând că atunci când vedem cât de greu a fost pentru Europa să adopte o poziţie comună pentru a ajuta o ţară mică, realizăm că dacă ar fi vorba de un stat cu probleme mai mari, ar fi şi mai greu pentru europeni să ajungă la o înţelegere".
Cu toate acestea, analistul nu sprijină moneda americană. De curând, a declarat într-un interviu că lumea este nevoită să creeze o nouă monedă de rezervă, întrucât este absurd ca, în secolul 21, moneda unei singure ţări (Statele Unite, n.r.) să joace un rol internaţional, mai ales în condiţiile în care mediul politic şi climatic din aceasta ţară au avut de suferit.
"Este timpul să recunoaştem eşecul euro"
Criticii monedei unice consideră că diferenţele economice între statele care folosesc moneda unică vor duce la "explozia" zonei euro, pe care au considerat-o de la început o aberaţie.
"Este timpul să recunoaştem eşecul euro", a afirmat Jean-Jacques Rosa, economist şi profesor la Institutul de studii politice din Paris.
El crede că, în cel mai bun caz, Germania şi alte câteva ţări ar putea forma "o zonă a mărcii, justificată din punct de vedere economic".
În tot acest timp, al atacurilor declarative asupra monedei europene, factorii de decizie din Europa nu încetează să contrazică orice astfel de atac.
Care este miza?
Euro va continua să se deprecieze pe termen lung, posibil până la 1,1 dolari pe unitate, ca urmare a crizei datoriilor din Europa, potrivit analiştilor de la UBS, BNP Paribas şi alte bănci.
Pentru cele 16 state care folosesc moneda unică deprecierea euro nu este un factor negativ.
Continuarea declinului euro în următorii trei-patru ani va fi în favoarea exportatorilor europeni precum Germania, în condiţiile în care vânzările în străinătate vor compensa reducerea cheltuielilor guvernamentale şi a consumului intern.
Astfel, exporturile americane, pe care preşedintele Barack Obama vrea să le dubleze în decurs de cinci ani, ar deveni mai puţin competitive.
"Deprecierea euro este o veste bună pentru regiune, în condiţiile în care restul lumii se dezvoltă", a declarat Charles Wyplosz, şeful Centrului Internaţional pentru Studii Monetare şi Bancare din Geneva.
Un număr de 43 de analişti intervievaţi de Bloomberg anticipează că euro va fi tranzacţionat între 1,15-1,26 dolari pe unitate până la sfârşitul acestui an, în timp ce cei de la BNP Paribas consideră că moneda unică poate coborî sub paritate faţă de dolar, în primul trimestru din 2011.
Când dolarul se bate cu euro, China câştigă
Statele din zona euro au cerut marţi Chinei să permită aprecierea monedei sale naţionale, deoarece păstrarea unui curs scăzut al yuanului afectează creşterea economiei mondiale creând deficite comerciale în Statele Unite şi Europa.
Jean-Claude Juncker, şeful Eurogrup, Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare precum şi Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, i-au spus premierului chinez Wen Jiabao că ‘rata efectivă de schimb a yuanului rămâne subevaluată’.
‘Ţinând cont de rolul important al Chinei, noi credem că o apreciere semnificativă a monedei chineze va promova o creştere mai echilibrată, în folosul Chinei şi al economiei mondiale’, a afirmat Jean-Claude Juncker. Reiterând temerile Statelor Unite, cei trei oficiali europeni au cerut Chinei să sprijine cererea pe plan intern deoarece un yuan mai puternic ar creşte puterea de cumpărare a chinezilor, care astfel ar achiziţiona mai multe bunuri din import.
Ca răspuns la recentele speculaţii de pe pieţe privind un posibil război valutar, Juncker a declarat: ‘aceasta ar fi la fel de distructiv ca orice formă de protecţionism comercial’.
China va continua politica sa monetară degajată făcând-o mai flexibilă şi mai bine orientată, a anunţat săptămâna trecută Banca Centrală a Chinei.
De asemenea, instituţia s-a angajat să îmbunătăţească suplimentar mecanismul de formare a ratei de schimb a monedei naţionale, yuanul, pentru a-i creşte flexibilitatea.
Numeroşi parteneri comerciali ai Chinei, în primul rând SUA şi Europa, ar dori ca Beijingul să aprecieze moneda naţională, însă ‘direcţia în care acţionăm în evoluţia mecanismului privind cursul de schimb al yuanului va rămâne neschimbată’, a avertizat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Jiang Yu, la începutul acestei luni.
La jumătatea lunii iunie, Beijingul s-a angajat să permită o fluctuaţie de 5 la sută a yuanului în raport cu dolarul, însă de la acest anunţ valoarea monedei naţionale a Chinei a rămas stabilă, iar unii parlamentari americani consideră că aceasta ar trebui apreciată cu 40 la sută.
Prefaţând declanşarea crizei mondiale, în vara anului 2008 China a stabilit la 6,8/dolar cursul de schimb al yuanului, asigurându-i stabilitatea. Odată cu relansarea economică, s-au intensificat presiunile privind aprecierea monedei chineze exercitate de principalii parteneri comerciali ai Chinei, în special Statele Unite ale Americii.
În iunie, Banca Centrală a Chinei a anunţat că va creşte flexibilitatea ratei de schimb a yuanului şi va reveni la regimul fluctuant al acesteia, folosit înainte de declanşarea crizei financiare mondiale şi a fixat un nivel al cursului de 6,790 yuani faţă de dolar.
