Într-o opinie publicată pentru Il Fatto Quotidiano, Lorenzo Forlani vorbește despre țările membre NATO care nu au puterea de a îi întoarce spatele lui Vladimir Putin. 

În timp ce războiul din Ucraina, impulsionat de invazia rusă de la sfârșitul lunii februarie, intră în a treia lună, o serie de țări au probleme în a se  poziționa clar vizavi de criza actuală, din cauza unei serii de conflicte de interese. O situație delicată, dacă ne gândim că majoritatea sunt aliați ai Statelor Unite sau ai membrilor NATO: Turcia, Israelul, Pakistan, dar mai ales Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Egiptul, au reacționat cel puțin precaut la criza din Ucraina și continuă să oscileze între intenții de mediere – mai ales în cazul Israelului și al Turciei – și abținerea în ceea ce priveşte măsurile împotriva Moscovei.

Egiptul lui Abdel Fattah al-Sisi, care cu Moscova împărtășește mai ales poziția în faţa scenariului libian, a evitat până acum să condamne în mod explicit invadarea Ucrainei. Pe 7 aprilie, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Cairo s-a abținut de la rezoluția prin care Moscova a fost exclusă din Consiliul pentru Drepturile Omului. Același lucru au făcut și alte 57 de țări, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele.

Prioritățile Egiptului

Dar dacă guvernul egiptean este preocupat de menținerea unui profil mai discret, arena politică locală a mers și mai departe: în ultimele zile, partidul Nidaa Masr – care susține guvernul cu 18 locuri în Parlament – a cerut executivului să-i primească pe antreprenorii ruși, pentru ca Egiptul să poată „beneficia” de excluderea lor de pe piețele americane și europene.

„Guvernul ar trebui să comunice cu investitorii ruși și cu guvernul rus, oferindu-le concesiunile necesare pentru a investi în sectorul nostru industrial, energetic și turistic”, se arată într-un comunicat publicat în urmă cu câteva zile de liderul partidului, Tareq Zeidan. „Nu luăm partea nimănui în criza ucraineană, suntem în plină criză economică și astăzi, cel mai important lucru este atragerea de noi investiții”. „Unele sectoare industriale ar putea beneficia de cele rusești”, a adăugat el în cadrul unui interviu acordat pentru Al Monitor.

Partidului Nidaa Masr i s-a alăturat și Asociația antreprenorilor egipteni care în paginile ziarului Al Ahram deschiderea unei noi linii de schimb cu Moscova, care să ocolească sancțiunile și să-i ajute pe exportatorii egipteni din Europa pe piaţa rusească. Alți observatori au cerut concesionarea unei zone industriale rusești în zona economică a Canalului Suez. Pe scurt, Egiptul a adoptat o abordare explicit cinica şi utilitaristă, care contrastează foarte mult cu cea a Americii şi a ţărilor de dincolo de Mediterană, cu care autorităţile de la Cairo cooperează în diverse sectoare. În anul 2020, investițiile rusești în Egipt s-au ridicat la aproximativ 8 miliarde de dolari.

Ce spun Emiratele Arabe?

Situația țărilor din Golf este ceva mai complexă. Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită se numără printre principalii aliați americani din regiune, importatori de frunte de arme americane, dar și parteneri cu Rusia: Abu Dhabi, la fel ca şi Cairo, a evitat condamnările explicite ale faptelor din Ucraina și nu s-a alăturat sancțiunilor. Deoarece, la fel ca şi Egiptul, împărtășește cu Moscova o serie de poziții în Africa de Nord, în special în Libia. 

Anul trecut, Arabia Saudită a semnat un tratat de cooperare militară cu Moscova,  însă aspectul decisiv al acestei alianţe constă în leadership-ul lor comun în OPEC, asociat cu deteriorarea relațiilor dintre Mohammad Bin Salman și noua administrație americană. De la începutul mandatului său, Joe Biden nu l-a întâlnit încă pe moștenitorul tronului și a deviat parțial cursul stabilit de Donald Trump, readucând în atenție crima lui Khashoggi și lipsa de respect pentru drepturile omului în Arabia Saudită, în afară de faptul că a suspendat expedierea de alte armamente.

O atitudine care, aşa cum relatează Wall Street Journal, l-a determinat pe același MBS să „amenințe o apropiere de Rusia și China”. Potrivit lui Julian Borger de la The Guardian, comportamentul parțial obstructiv al liderului saudit față de măsurile anti-ruse, împreună cu recenta sa investiție de 2 miliarde de dolari – prin Fondul Saudi Public Investment Fund – în fondul Affinity al lui Jared Kushner, diminuează speranța de a-l vedea pe Donald Trump re -ales la următoarele alegeri din SUA din 2024. Potrivit fostului ambasador al Regatului Unit în Arabia Saudită, John Jenkins, MBS „mizează puternic pe victoria republicanilor deja la următoarele alegeri intermediare”.

SUA și Trump

MBS a ignorat apelurile recente ale președintelui american de a crește producția de petrol, respectând  coluziunea cu celălalt lider OPEC, adică Rusia: costul țițeiului a rămas astfel peste 100 de dolari, provocând creşterea vertigioasă a prețurilor în Occident, dar mai ales contribuind la creșterea profiturilor Moscovei, care a putut finanța cu ușurință războiul din Ucraina. Este clar că problema e aproape una personală: în timpul președinției lui Trump, Riadul a aderat de două ori la cererile SUA pentru creșterea și scăderea producției de țiței – în 2018 și 2020.

Poziționarea Egiptului și a țărilor din Golf față de Rusia este deosebit de importantă pentru Statele Unite, care, pornind de la „Acordurile Abrahamice”, lucrează la o nouă arhitectură de securitate regională, chiar dacă, în oarecare măsură veche, cu scopul de a limita influența iraniană. Cu toate acestea, parţiala dezangajare americană din ultimii ani în Orientul Mijlociu face ca eliberarea de Moscova să fie departe de a fi ușoară, mai ales pentru statele care în timpul administrației Trump – poate preşedintele cel mai apropiat de Putin – au cunoscut o perioadă de armonie deplină.