Războiul din Ucraina a provocat o adevărată criză alimentară! Țările depind de grânele ucrainene
Liderii Japoniei și ai națiunilor africane au declarat duminică că războiul actual al Rusiei în Ucraina a provocat o criză alimentară pe acest continent, fără a se referi direct la Moscova.
„Subliniem cu profundă îngrijorare impactul socio-economic negativ al acestei crize ucrainene, care a creat insecuritate alimentară în Africa în contextul provocator” al erei post-COVID, au afirmat liderii în Declarația de la Tunis, emisă în urma Conferinței internaționale de la Tokyo privind dezvoltarea Africii, care a avut loc în capitala tunisiană.
Liderii au afirmat, de asemenea, importanța unei „finanțări solide a dezvoltării care să respecte normele și standardele internaționale” pentru a stimula creșterea durabilă în Africa, unde China își sporește influența prin investiții și ajutor pentru dezvoltare.
Reuniunea, cunoscută sub numele de TICAD 8, a avut loc pe fondul creșterii îngrijorărilor legate de stabilitatea aprovizionării cu alimente și a creșterii prețurilor la alimente și energie în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Criza alimentară este resimțită acut în unele națiuni africane și din Orientul Mijlociu, care depind în mare măsură de grânele din Ucraina, unul dintre principalii producători. Pe lângă războiul din Ucraina, economia africană este în continuare afectată de pandemia de coronavirus.
„Abordarea provocărilor, cum ar fi criza alimentară declanșată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și finanțarea inechitabilă și opacă a dezvoltării, a devenit o sarcină urgentă”, a declarat prim-ministrul japonez Fumio Kishida în cadrul unei conferințe de presă comune după încheierea reuniunii.
Kishida s-a alăturat virtual evenimentului din cauza faptului că a fost infectat cu COVID-19. Ministrul de externe Yoshimasa Hayashi a reprezentat Japonia la reuniunea de la Tunis.
Japonia va oferi sume importante de bani pentru dezvoltarea Africii
Sâmbătă, Kishida a declarat că Japonia va injecta 30 de miliarde de dolari în următorii trei ani în dezvoltarea Africii, inclusiv 300 de milioane de dolari în cofinanțare cu Banca Africană de Dezvoltare, pentru a stimula producția alimentară.
Japonia și alte țări din Grupul celor Șapte – Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Statele Unite, plus Uniunea Europeană – au condamnat Rusia pentru că a distrus infrastructura agricolă a Ucrainei și a impus o blocadă a porturilor sale de la Marea Neagră, ceea ce a împiedicat livrările de recolte ucrainene.
Rusia, la rândul său, a pus lipsa alimentelor pe seama sancțiunilor economice impuse de Occident din cauza invaziei sale în Ucraina.
Membrii G-7 sunt îngrijorați de faptul că unele națiuni africane acceptă pretențiile Rusiei și chiar solicită o relaxare a sancțiunilor, ceea ce pare să reflecte influența Moscovei asupra lor prin intermediul asistenței în dezvoltarea resurselor naturale și a exporturilor de arme și alimente.
China a fost criticată pentru că folosește o politică de „capcană a datoriilor”, prin care se folosește de datorie pentru a obține concesii de la țările împrumutate, cum ar fi închirierea pe termen lung a instalațiilor portuare și a altor infrastructuri în zone de importanță strategică.
Țările creditoare trebuie să urmeze practici echitabile și deschise
În declarație, liderii au îndemnat principalele țări creditoare și creditorii privați să adopte și să urmeze practici de creditare echitabile și deschise, deși nu au făcut referire directă la China.
În declarație se mai spune, printre altele, că „investițiile de calitate în infrastructură” sunt fundamentale pentru „a conduce la o transformare economică durabilă” a Africii.
Documentul final „compilat cu această ocazie va servi ca un ghid pentru viitoarele relații Japonia-Africa și pentru o creștere durabilă în Africa post-COVID-19”, a declarat Kishida într-un mesaj video la sesiunea de închidere.
„Japonia va contribui la realizarea unei dezvoltări durabile împreună cu Africa prin aceste abordări, care sunt unice în Japonia, concentrându-se pe oameni”, a adăugat el.
Liderii au promis, de asemenea, să își intensifice cooperarea în reformarea Consiliului de Securitate al ONU, considerat disfuncțional după războiul Rusiei împotriva Ucrainei, membru permanent al acestuia, afirmând că reforma ar trebui abordată „într-un mod cuprinzător, transparent și echilibrat”.
În timp ce Africa nu are niciun loc permanent în Consiliu, liderii națiunilor africane și Japonia, care urmărește de mult timp să devină membru permanent al Consiliului, au susținut că aceasta este „nedreptatea istorică” care trebuie reparată și și-au reafirmat sprijinul pentru o „reprezentare africană deplină” în Consiliu.
Organizată în comun de Japonia, Organizația Națiunilor Unite, Banca Mondială, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Comisia Uniunii Africane, TICAD are loc o dată la trei ani, de la cea de-a cincea sesiune din 2013. Înainte de aceasta, a avut loc o dată la cinci ani, după lansarea sa în 1993.
Kishida a declarat că Japonia va găzdui următoarea reuniune a liderilor TICAD în 2025, fără a menționa numele vreunui oraș, scrie The Japan Times.
