Pentru majoritatea europenilor, inclusiv pentru români, Cernobîl este sinonim cu cel mai mare dezastru nuclear din toate timpurile. Este locul în care, la 26 aprilie 1986, o explozie produsă la reactorul 4 al centralei nucleare din Cernobîl, a arătat cât de aproape este omenirea de o catastrofă.
Acum, în plin în război în Ucraina, informația conform căreia Rusia a preluat controlul asupra centralei nucleare de la Cernobîl și zona de excludere din jurul ei nu face decât să amplifice temerile. Și astăzi, aproximativ cinci milioane de persoane din Ucraina, Belarus și Rusia trăiesc în zone recunoscute la nivel oficial drept contaminate.
Deutsche Welle arată care este importanța strategică a centralei nucleare de pe teritoriul ucrainean și riscul pe care îl poate prezenta pentru sănătatea omenilor și mediu.
Oamenii de știință sunt tot mai îngrijorați de răspândirea materialului radioactiv din cauza conflictului. După ce Rusia a preluat controlul asupra centralei nucleare, oficialii ucraineni au raportat niveluri mai ridicate de radiații, notează Deutsche Welle.
Inspectoratul de reglementare nucleară de stat al Ucrainei a declarat săptămâna trecută că nivelurile de radiații au crescut în „zona de excludere” care înconjoară instalația de la Cernobîl, în nordul Ucrainei, lângă granița cu Belarus.
Deși nimeni nu mai locuiește acolo, câteva mii de oameni ajung în mod regulat în această zonă, formată în mare parte din pădure. Experții leagă creșterea nivelului de radiații de deplasarea în zonă a vehiculelor militare grele, care ar fi perturbat stratul superior al solului și au poluat aerul.
Dar instalațiile nucleare de la Cernobîl și alte instalații din zonă nu sunt avariate, se arată în raport. Ucraina a informat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că reactoarele nucleare ale țării continuă să funcționeze în siguranță.
De 400 de ori mai multe radiații toxice decât bomba de la Hiroshima
În 1986, reactorul 4 de la Cernobîl a aruncat în aer 8 tone de deșeuri radioactive. 115 mii de oameni au fost evacuați din jurul centralei, iar peste 500.000 de oameni au contribuit timp de peste 15 zile la gestionarea accidentului. Norul de radiație s-a răspândit peste Europa, emanând de 400 de ori mai multe radiații toxice decât bomba de la Hiroshima.
Inițial, s-a construit un sarcofag de beton pentru a închide reactorul, dar înăuntru au rămas 200 de tone de combustibil radioactiv. Celelalte reactoare au rămas în funcțiune până în anul 2000.
Suficient de puternică pentru a rezista unei tornade
După ce sarcofagul a început să se degradeze, în 2016 comunitatea internațională a construit o structură de închidere. Noua cupolă a fost construită folosindu-se straturi de metal și policarbonat și un cadru din oțel tubular și grinzi de beton.
Construită pentru a rezista o sută de ani, cupola cântărește aproximativ 36.000 de tone și este suficient de puternică pentru a rezista unei tornade, potrivit Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
De ce au pus rușii mâna pe Cernobîl
Alexei Muraviev, expert în studii strategice ruse la Universitatea Curtin din Perth, crede că există două motive pentru care trupele ruse au prelutat controlul asupra centralei de la Cernobîl.
Primul ar fi că, dacă vor să ocupe Ucraina, doresc să prevină un scenariu în care ucrainenii ar arunca în aer reactorul, contaminând astfel zona pentru a încetini trupele ruse. Al doilea motiv ar fi unul pur strategic militar, deoarece centrala de la Cernobîl se află la doar 90 km de Kiev.
Câte centrale nucleare are Ucraina
În timp ce capturarea centralei de la Cernobîl a stârnit îngrijorări internaționale, Muraviev a adăugat că în toată țara mai există cincisprezece reactoare nucleare operaționale. Acestea asigură aproximativ jumătate din necesarul de energie al țării și nu sunt protejate de cupole masive de oțel.
„Războiul hibrid” s-ar putea transforma într-un alt dezastru planetar
El crede că, având în vedere situația actuală din Ucraina, la Cernobîl lucrurile nu sunt atât de instabile pe cât ar putea fi. Bătălia pentru instalație s-a purtat fără prea multe pagube raportate, așa că, ce a fost mai rău pare să fi trecut deja. Muraviev crede însă că acest lucru se poate schimba, în funcție de modul în care se desfășoară războiul.
„Strategia Federației Ruse de a prelua centrala de la Cernobîl implică, probabil, sprijinirea amenințărilor nucleare ale lui Putin”, a declarat Kristina Hook, profesor de management al conflictelor la Universitatea de Stat Kennesaw.
„Cu toate acestea, Rusia ar putea considera și zona Cernobîl ca fiind una atractivă pentru conductele și capacitățile sale de stocare și pentru a descuraja atacurile asupra echipamentelor militare depozitate în apropierea materialelor nucleare”, spune ea.
De aceea, există temeri că „războiul hibrid” s-ar putea transforma într-un alt dezastru planetar dacă centrala ar lua foc sau ar fi afectat de luptele dintre ruși și ucraineni.