„Războiul din Ucraina va încetini creşterea economică în UE dar nu o va opri. UE este pregătită să extindă suspendarea cotelor şi taxelor pentru toate importurile ucrainene şi pregăteşte un plan pentru reducerea dependenţei de combustibili fosili din Rusia”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene, miercuri după-amiază, la o reuniune oficială a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), potrivit agenției de presă Reuters.

Amintim faptul că, recent, Paolo Gentiloni, comisarul european pentru Economie a avertizat că Uniunea Europeană își va reduce propriile previziuni privind creşterea economiei în 2022, de la ţinta precedentă de 4%. Luni, 16 mai, UE va publica previziunile de primăvară privind evoluţia economiei în blocul comunitar.

De asemenea, luna trecută, FMI (Fondul Monetar Internațional) a înrăutăţit previziunile pentru zona euro, estimând un avans de doar 2.8% pentru 2022, faţă de avansul anterior 3.9%, prognozat la începutul anului, din cauza efectelor negative ale războiul din Ucraina asupra economiei globale.

Deși economia europeană are șanse mari să crească puțin în 2022, nu același lucru îl putem spune și despre economia Ucrainei, grav afectată de agresiunile militare ruse. Potrivit OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii), o treime din locurile de muncă din Ucraina au fost pierdute din cauza războiului cu Rusia.

Aproximativ 30% din locurile de muncă din Ucraina au fost pierdute din cauza războiului cu Rusia

Aproximativ 30% din locurile de muncă din Ucraina au fost pierdute de pe 24 februarie, pe măsură ce conflictul militar cu armata rusă a închis afaceri locale, a sugrumat exporturile ucrainene şi a obligat milioane de persoane să fugă din țara natală, a anunţat, miercuri dimineața, Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), potrivit sursei citate.

În prezent, OIM avertizează că numărul locurilor de muncă pierdute ar putea urca la şapte milioane (43.5% din totalul locurilor de muncă) dacă ostilităţile forțelor ruse vor continua.

Totodată, 3.4 milioane de joburi ar putea fi recreate rapid dacă războiul actual s-ar opri în curând, ceea ce ar duce rata locurilor de muncă pierdute la 8.9%.

„Bulversările economice, combinate cu deplasările interne de mare amploare şi fluxurile masive de refugiaţi, provoacă pierderi colosale în termeni de locuri de muncă şi venituri”, susţine OIM.

Există șanse mari să creastă rata șomajului în statele vecine cu Ucraina

Potrivit OIM, 2.75 milioane de refugiaţi ucraineni sunt apți de muncă şi vor căuta rapid un job nou dacă circumstanţele îi vor obliga să rămână timp îndelungat în străinătate.

Două treimi dintre ei au un nivel de educaţie superior şi aproape jumătate (49%) ocupau un loc de muncă cu un grad ridicat de calificare. Doar 15% avea un loc de muncă cu un grad redus de calificare, arată statisticile recente ale OIM.

De pe 24 februarie, statele vecine Ucrainei, precum Polonia şi România, au absorbit un număr mare de refugiaţi de război, dintre care aproximativ 1.2 milioane de persoane lucrau înaintea invaziei ruse.

Un conflict prelungit va pune presiune pe pieţele muncii şi sistemele de asigurări sociale din ţările vecine Ucrainei, cel mai probabil ducând la creşterea şomajului, susține OIM.

De exemplu, Polonia, care găzduieşte cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni, va trebui să facă faţă unei provocări uriaşe.

„Ipotetic, adăugarea acestor refugiaţi la numărul şomerilor ar creşte rata şomajului în Polonia de la 3% până la 5,3%”, estimează OIM.

În plus, războiul actual ar putea avea efecte secundare asupra statelor din Asia Centrală, puternic dependente de sumele de bani trimise acasă de muncitori emigranţi din Rusia.

De exemplu, în 2020, emigranţii originari din Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâstan şi Tadjikistan au reprezentat 22%, 10%, 5% şi respectiv 4% din totalul de 11.6 milioane de emigranţi din Rusia. Majoritatea trimit acasă o mare parte din salariul lor.

În plus, la nivel global, războiul din Ucraina agravează creşterea preţurilor produselor alimentare şi energie, pune în pericol locurile de muncă şi creşterea salariilor reale, în special în statele europene cu venituri mici care, încă,  îşi revin de pe urma pandemiei de coronavirus.