Elveția, Suedia și Finlanda sunt doar câteva dintre statele europene care și-au păstrat un statut de neutralitate. Dar atacul Rusiei asupra Ucrainei le-a obligat să-și reconsidere poziția. Invadarea Ucrainei a schimbat fundamental abordările de securitate în cele două țări nordice, Suedia și Finlanda, care vor acum să facă parte din NATO.
Elveția, întruchiparea neutralității, nu a mai făcut asta până acum
Și nu sunt singurele țări europene care își regândesc statutul de neutralitate, având în vedere amenințarea actuală a Rusiei, scrie Deutsche Welle. Pe listă s-ar putea adăuga și Elveția.
Elveția este considerată întruchiparea neutralității În 1815, politicienii elvețieni au promis că vor țina țara în afara conflictelor și nu vor oferi mercenari niciunei tabere aflate într-un conflict. În schimb, puterile europene au asigurat Elveția că nu se vor implica în niciun conflict pe teritoriul elvețian. „Acest lucru este garantat la nivel internațional și, prin urmare, reprezintă cea mai puternică neutralitate existentă”, explică istoricul Michael Gehler de la Universitatea din Hildesheim, Hanovra.
Chiar și în condițiile actualului război din Ucraina, guvernul elvețian a rămas neclintit în privința neutralității sale. A anunțat că nu va trimite arme Ucrainei și nici nu va furniza muniție pentru tancurile germane care urmează să fie trimise în Ucraina.
Dar Gehler a subliniat o diferență majoră: „Participarea la sancțiuni împotriva Federației Ruse, împotriva unor reprezentanți de vârf precum președintele Putin și ministrul de Externe, Lavrov, și nu doar împotriva oligarhilor, este ceva complet nou. Elveția nu a mai făcut asta până acum”.
Austria își întărește armata
Austria și-a declarat neutralitatea permanentă în 1955, o condiție prealabilă pentru retragerea trupelor aliate după al Doilea Război Mondial. Dar, în ultimii ani, Austria a luat parte la exerciții militare comune cu membrii NATO. „Cu toate acestea, liderii politici de la Viena nu și-au arătat nicio dorință de a abandona neutralitatea și de a se alătura NATO până acum”, a spus Gehler, adăugând că majoritatea populației susține această poziție.
Dar războiul din Ucraina a avut impact și în Austria, iar guvernul vrea acum să-și întărească armata și să-i îmbunătățească capacitățile.
Irlanda, sprijin moral Kievului
Irlanda și-a declarat neutralitatea după ce și-a câștigat independența față de Regatul Unit, în 1921, și a menținut acest statut și în cel de-al Doilea Război Mondial. Majoritatea irlandezilor continuă să se opună aderării la NATO, deși această dezbatere s-a intensificat în ultimele săptămâni.
Premierul irlandez Michael Martin a precizat că țara este neutră din punct de vedere militar, dar este de partea Ucrainei atât din punct de vedere politic, cât și moral.
Cipru și Malta s-au lăsat mai greu
Cipru a încercat, inițial, să nu intre în corul celor care au condamnat agresiunea Rusiei, deoarece mii de ruși trăiesc în Cipru și mulți oligarhi au investit miliarde de euro pe insulă.Cu toate acestea, guvernul de la Nicosia a luat o atitudine dură împotriva rușilor aflați pe lista de sancțiuni a UE și chiar a retras anumite „pașapoarte de aur” care au fost acordate oligarhilor ruși.
Cipru a oferit ajutor umanitar Ucrainei, dar nu și echipament militar.
Același lucru este valabil și pentru Malta, unde dezbaterea privind menținerea sau nu a statutului de neutralitate s-a intensificat în ultimele săptămâni.
Moldova începe să-ți faci griji
În 1994, la trei ani după obținerea independenței față de Uniunea Sovietică, Moldova și-a consacrat neutralitatea în Constituție. Procedând astfel, a sperat că trupele ruse nu vor mai intra pe teritoriul său. Cu toate acestea, Kremlinul continuă să staționeze soldați ruși în regiunea separatistă Transnistreană, care se află sub controlul separatiștilor pro-ruși. Republica Moldova împarte mai mult de jumătate din graniță cu Ucraina și a primit deja mii de refugiați. Moldova a solicitat aderarea la UE pe 3 martie, dar intrarea în alianță nu are nicio șansă, atâta timp cât există trupe rusești în Transnistria.
Bosnia-Herțegovina, la mâna entității Srpska
La aproape trei decenii de la războiul bosniac, situația din Bosnia-Herțegovina rămâne instabilă și există temeri că Rusia ar putea interveni. Țara este partener NATO și speră să se alăture alianței. Dar una dintre entitățile sale, Republica Srpska, care susține Serbia și Rusia, respinge categoric aderarea la NATO.
Serbia nu uită bombardamentele NATO
Serbia, care este oficial neutră, a avut întotdeauna legături puternice cu Moscova și face manevre militare comune cu Rusia.
„Pentru președintele Vucici, nu se pune problema aderării la NATO”, a spus istoricul Gehler. Țara nu a uitat bombardamentele NATO din 1999”, a subliniat acesta