„Haideţi să găsim o formulă în care cele două să fie complementare, într-o competiţie corectă din care să câştige în primul rând cetăţeanul. De la UBER aşteptăm garanţii că au şoferi atestaţi şi că viaţa noastră este în siguranţă în mâinile lor. De la taximetria clasică aşteptăm să aibă acelaşi fel de răspuns rapid la observaţiile noastre privitoare la şoferi, maşină, cursă, iar cei care nu rezistă la o relaţie bună cu clientul să fie obligaţi rapid să respecte regulile pe care singuri vi le-aţi fixat. Nu uitaţi că pe clientul vostru, fie al taximetriei clasice, fie al UBER, îl interesează mai puţin ce scrie pe plăcuţa de pe maşină, ci îl interesează siguranţă, confort şi respect”, a scris Tăriceanu Facebook.
El spune că este alături sufleteşte de şoferii de taxi şi le înţelege nemulţumirea faţă de „rivalii de la UBER”, enumerând câteva caracteristici ale muncii acestora – „mereu în goană de la un client la altul, într-un trafic infernal, pe drumuri de coşmar, obligat să calci des regulile de circulaţie pentru că ai un client grăbit şi nervos, dar şi cu gândul că, dacă rămâi fără permis, rămâi fără pâine o lună sau trei” şi mărturiseşte că profesia de şofer de taxi l-a intimidat dintotdeauna.
„La această oră, taximetria reprezintă o afacere de 108 miliarde de dolari la nivel mondial, partea taximetriei digitale, cum i se mai spune, UBER, Didi, Lyft şamd, fiind de 36 de miliarde de dolari. Numai că, un studiu al companiei Goldman Sachs relevă că în următorii 11 ani industria taximetriei va atinge 285 de miliarde de dolari, iar felia taximetriei digitale va ajunge majoritară. UBER, mai mult decât o concurenţă, reprezintă o provocare pentru taximetria tradiţională şi un îndemn la adaptare la noile vremuri”, subliniază Călin Popescu-Tăriceanu.
