Rusia a folosit din nou gazele ca „argument“ pentru a-şi demonstra poziţia de mare putere. Conflictul are cåştigători şi perdanţi. Din fericire, Romånia are şanse de a ieşi din ambuscadă cu pagube minore.
Sistarea livrărilor de gaze naturale de către Gazprom, catalogată de unii drept „instrument de acţiune politică“, iar de alţii, „şantaj“, a dat fiori întregii Europe. Mai multe state de pe continent s-au trezit în plină iarnă că nu pot acoperi necesarul pentru populaţie şi industrie. Printre ţările „debranşate“ se numără şi Romånia, care are totuşi un grad mai mic de dependenţă faţă de Rusia, în comparaţie cu vecinii. De exemplu, fabricile din Bulgaria înregistrează zilnic piederi de circa 255 de milioane de euro, conform Confederaţiei angajatorilor şi industriaşilor, din cauza încetării furnizării de gaze de către Gazprom. Bulgaria este singurul stat balcanic care depinde exclusiv de livrările de gaz rusesc.
Cine este afectat
La råndul lor, mai multe companii romåneşti au anunţat că îşi restrång sau chiar îşi întrerup activitatea din cauza războiului gazelor. O parte dintre acestea anunţaseră anterior că, pe fondul crizei economice, vor face disponibilizări şi îşi vor reduce producţia. Cele mai afectate sunt cele din industriile siderurgică, energetică şi chimică, cum ar fi Arcelor Mittal şi Mechel. „Companiile care şi-au restråns sau şi-au încetat activitatea din acest motiv cred că au găsit anumite subterfugii. După părerea mea, această criză n-ar trebui să dureze mai mult de cåteva zile. În această situaţie, n-ar trebui să înregistrăm pierderi, existånd rezervele de stat. Problemele apar dacă situaţia s-ar prelungi. Deocamdată, membrii noştri nu ne-au semnalat că au apărut dificultăţi în activitatea lor“, ne-a spus Ştefan Varfalvi, prim-vicepreşedintele UGIR. Preşedintele Alianţei Confederaţiilor Patronale din Romånia, Mihai Manoliu, este de părere că „îngrijorător este semnalul că războiul economic se extinde la nivel european. Atunci cånd se opresc livrările de gaze în mai multe state europene, asta seamănă a şantaj. Iarna trebuie să ne reamintim că våntul bate dinspre Siberia“.
Anton Roşu, directorul executiv al Institutului Naţional Romån pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie, crede că, pentru a reduce riscurile pe care le presupune dependenţa de gazele ruseşti, ar fi nevoie ca iarna să ne prindă cu rezerve suficiente de produse petroliere, în special păcură. „De asemenea, nu ar trebui să renunţăm la cărbune, care este o resursă internă care ne poate salva din necazuri, măcar temporar“, explică acesta.
Cine cåştigă
Există şi companii pentru care războiul gazelor va însemna o creştere a cifrei de afaceri. Este vorba de producătorii şi importatorii de păcură, cărora situaţia de urgenţă decretată de autorităţi le permite să obţină contracte importante fără licitaţie. Petrom, de exemplu, se afla în negocieri avansate cu Elcen Bucureşti pentru livrarea a pånă la 300.000 de tone din acest combustibil, în valoare de circa 90 de milioane de dolari, iar Rompetrol urma să livreze deja o primă tranşă de 2.000 de tone către CET Midia. Conform unor surse interne, unul din cei mai mari importatori de păcură, Unicom Holding SA, proprietatea familiei Iavorski, din Republica Moldova, se pregătea, la råndul său, de o majorare semnificativă a cererii. Aceasta este direct legată de creşterea substanţială a preţului păcurii.
Reacţii europene
„UE va răspunde ferm, însă nu se pune problema unor sancţiuni economice, ci doar de presiune politică“, ne-a declarat Petr Dokladal, ambasadorul Cehiei la Bucureşti, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia UE. Acesta susţine că europenii au descoperit că există foarte puţină transparenţă în contractele comerciale dintre Rusia şi Ucraina. Presa străină a arătat că una din mizele războiului gazelor a fost lupta dintre firmele intermediare controlate de apropiaţii preşedintelui Iuscenko şi cele din anturajul premierului Timoşenko.
„Rusia a oprit furnizarea gazelor naturale către unele state europene fără nici un avertisment, ceea ce este în totală contradicţie cu asigurările date UE de către autorităţile de la Moscova şi Kiev. Există un contract privind furnizarea şi tranzitul gazelor naturale care trebuie onorat, indiferent de circumstanţe. Sistarea livrărilor de gaze afectează reputaţia Rusiei şi a Ucrainei ca parteneri de afaceri ai UE“, a declarat, pentru Capital, Ferran Tarradellas, purtătorul de cuvånt al comisarului european pentru energie, Andris Piebalgs. Tarradellas a confirmat faptul că Alexander Medvedev, vicepreşedintele Gazprom, şi Hryhoryi Nemyrya, vicepremierul Ucrainei, au fost contactaţi telefonic, pentru lămuriri, de către Andris Piebalgs.
Şi Parlamentul European a avut o reuniune extraordinară în contextul disputei dintre Rusia şi Ucraina, la care au participat membri ai Dumei şi ai parlamentului ucrainean.
Deşi se bate monedă pe o politică energetică europeană unitară, statele membre nu au reuşit să discute cu Rusia pe o singură voce, Germania şi Italia avånd contracte preferenţiale cu Gazprom. Totodată, Franţa, Marea Britanie şi Spania îşi asigură necesarul de gaze din alte surse.
- 18 mld. de metri cubi de gaz consumă Romånia în fiecare an. 21% din această cantitate provine din Rusia. Proporţia importurilor creşte în lunile de iarnă
Cronologie
- 1993 Gazprom avertizează Ucraina că intenţionează să reducă livrările de gaze, invocånd o datorie de 300 de milioane de euro. Kievul face o primă plată, deblocånd situaţia. Cåteva luni mai tårziu, Moscova sistează exportul de gaze către Estonia, după ce această ţară a adoptat o lege în defavoarea populaţiei rusofone. Rusia a susţinut că a întrerupt furnizarea de gaze din cauza unei datorii a Estoniei.
- 1994 Gazprom închide Republicii Moldova robinetul gazelor din cauza unei datorii. Conflictul se stinge după ce Moscova şi Chişinăul aprobă înfiinţarea unei societăţi mixte, în contul datoriei Moldova cedånd gazoductele sale.
- 2000 Gazprom închide Republicii Moldova robinetul gazelor din cauza unei datorii. Conflictul se stinge după ce Moscova şi Chişinăul aprobă înfiinţarea unei societăţi mixte.
- 2004 După ce Minskul a refuzat înfiinţarea unei societăţi mixte cu Gazprom, Rusia închide conducta de gaze către Belarus. Victime colaterale sunt Polonia, Germania (partea de est) şi Ţările Baltice. Presiunile exercitate de Occident redeschid conducta.
- 2005 Începe un nou conflict cu Ucraina, miza fiind renegocierea preţului gazelor naturale. Gazpromul sistează livrările către Ucraina, asigurånd doar carburantul pentru consumatorii europeni. În final, se ajunge la un acord.
- 2007 Gazprom anunţă reducerea furnizării gazelor naturale pånă ce Ucraina îşi achită datoriile.
