Cum poate un Cal din pâine să destabilizeze o democrație
Raport de analiză a diferenței dintre modul în care se colectează date într-o campanie politică tradițională și modul în care se colectează date într-un război informațional. Alegerile prezidențiale din 2024 din România vor rămâne în istorie nu doar pentru rezultatele lor controversate, ci mai ales pentru modul în care au evidențiat fragilitatea democrației în fața noilor forme de război informațional.
Anularea alegerilor, pe fondul acuzațiilor de interferență externă și manipulare digitală masivă, a fost un semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitatea proceselor democratice în era tehnologiei avansate.
Alegerile prezidențiale din 2024 din România
Alegerile prezidențiale din 2024 din România vor rămâne în istorie nu doar pentru rezultatele lor controversate, ci mai ales pentru modul în care au evidențiat fragilitatea democrației în fața noilor forme de război informațional. Anularea alegerilor, pe fondul acuzațiilor de interferență externă și manipulare digitală masivă, a fost un semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitatea proceselor democratice în era tehnologiei avansate.
O întrebare devine inevitabilă: ce s-a întâmplat și cum s-a ajuns aici? Pentru a răspunde, trebuie să analizăm nu doar evenimentele politice evidente, ci și mecanismele subtile ale unui război informațional derulat cu o precizie care a lăsat fără reacție atât autoritățile, cât și partidele tradiționale.
Astăzi analizăm diferența dintre modul în care se colectează date într-o campanie politică tradițională și modul în care se colectează date într-un război informațional. Iar viralizarea Calului din Pâine este dovada clară că metodele clasice de cercetare sunt ineficiente în fața celor folosite în campaniile moderne de influență digitală.
Cum a ajuns Calul din Pâine (Calul Challah) să facă galop pe Facebook
Pe 18 ianuarie 2025, pe pagina de Facebook „Faithful” a fost publicată o imagine creată cu ajutorul inteligenței artificiale cu o femeie brutar care pozează cu mândrie lângă un cal uriaș făcut din pâine, înalt de câțiva metri.
„Am realizat fiecare detaliu cu iubire, dar se pare că nimeni nu vrea să mă felicite”, se arată în textul publicat alături de fotografie, un evident fals.
Imediat după publicarea imaginii, like-urile și comentariile de felicitare au început să curgă pe pagină, iar postarea a acumulat peste trei milioane de like-uri. Inclusiv șeful Meta, Mark Zuckerberg, a dat like postării.
„Calul Challah” a fost, inițial, un meme creat pentru a atrage atenția asupra așa-ziselor „boomer traps” (capcane pentru boomeri, termenul folosit pentru referirea la persoane născute între 1946 și 1964 – cohorta generațională baby boomers).
După același model, mii de pagini de Facebook care par administrate de boți și sunt înregistrate la adrese din străinătate au inundat, în ultimele luni, feed-urile utilizatorilor din România cu imagini generate de inteligența artificială și mesaje care promovează nostalgii comuniste, ultranaționalism sau tradiții idealizate.
Calul din Pâine, capcană pentru cei cu vârste între 61 și 79 de ani
Asemenea imagini sunt folosite pentru a-i prinde în capcană pe cei mai creduli și mai emotivi dintre utilizatorii de internet – în special pe cei mai în vârstă – care își imaginează că astfel de fotografii sunt autentice. Obiectivul este ca ei să fie ori înduioșați, ori revoltați și să dea like-uri, să comenteze sau să redistribuie conținutul.
Este important de remarcat și că acest Cal din Pâine a fost distribuit în România pe Facebook – rețea de socializare frecventată de segmente demografice mai mature, reflectând o preferință accentuată a celor născuți înaintea Generației X, Millenials, Generației Z și Generației Alpha pentru platformele de socializare consacrate, unde interacțiunea digitală păstrează un caracter familiar și tradițional.
Conturile false de Facebook care postează imagini aparent inofensive, cum ar fi celebrul Cal din Pâine, joacă un rol strategic într-o campanie de operațiuni informaționale, fie în România, fie în orice altă țară.
Deși la prima vedere par banale, aceste conturi sunt de fapt instrumente sofisticate utilizate pentru colectarea de date, influențare, manipulare și testarea reacțiilor publicului.
În spatele unei postări amuzante sau nevinovate se ascunde o strategie complexă, gândită pentru a atinge obiective specifice legate de controlul narativelor și manipularea percepțiilor colective.
Continuarea o puteți citi AICI
