Războiul pe numerar avansează pe toate fronturile. O regiune care a acaparat titlurile presei odată cu războiul împotriva monedei fizice este Scandinavia. Suedia a devenit prima țară care a făcut din proprii cetăţeni cobai într-un experiment economic distopic: ratele dobânzilor negative într-o societate fără numerar. După cum scrie Credit Suisse, indiferent unde te duci sau ce vrei să cumperi, vei găsi un mic anunţ omniprezent care anunţă: "Vi hanterar eJ kontanter", în traducere "Nu acceptăm numerar", scrie portalul de ştiri Business Insider, care preia un articol din site-ul Wolfstreet.com
Fie că este vorba despre vin fiert în piața de Crăciun, o bere la bar, chiar cea mai mică taxă este stabilită digital. Chiar și vânzătorii fără adăpost ai ziarului de stradă Faktum și Situation Stockholm vând presă cu cititoare de carduri mobile.
O situație similară este în Danemarca, unde aproape 40% din sistemul de plată MobilePay, o aplicatie Danske Bank permite ca toate plățile să fie făcute prin smartphone. Cu tot mai mulţi retaileri care resping banii fizici, o societate fără numerar "nu mai este o iluzie, ci o viziune care poate fi îndeplinită într-un interval de timp rezonabil", spune Michael Busk-Jepsen, director executiv al Asociației Bancherilor Danezi.
În timp ce Suedia și Danemarca ar putea fi cele două națiuni care sunt cel mai apropiate de interzicerea banilor lichizi, cel mai important teren de testare pentru economia fără numerar este la o depărtare de o jumătate de lume, în Africa sub-sahariană.
În multe țări din Africa, să nu ai numerar nu este doar o chestiune de conveniență de bază, aşa cum este Scandinavia; este o chestiune de supraviețuire. Mai puțin de 30% din populația acestei zone au conturi bancare și chiar mai puține au carduri de credit. Dar aproape toată lumea are un telefon mobil. Acum, datorită creșterii masivă în asimilarea comunicațiilor mobile, precum și a numărului imens de cetățeni fără legătură cu băncile, Africa a devenit locul perfect pentru cel mai mare experiment social din lume, o viaţă fără numerar.
ONG-urile şi organizațiile guvernamentale din Occident lucrează mână în mână cu băncile, companiile de telecomunicații și autoritățile locale pentru a înlocui banii lichizi cu alternativa banilor mobili. Organizațiile implicate includ Citi Group, Mastercard, VISA, Vodafone, USAID și Bill și Melinda Gates Foundation.
În Kenya, fondurile transferate de cel mai mare operator, M-Pesa, o divizie a Vodafone, reprezintă peste 25% din PIB-ul țării. În Nigeria, cea mai populată națiune din Africa, guvernul a lansat un card biometrice ID național, sub brandul MasterCard, care de asemenea funcţionează ca un card de plăţi. "Serviciul" oferă Mastercard cu acces direct la peste 170 de milioane de potenţiali clienți, ca să nu mai vorbim toate datele lor personale și biometrice.
De asemenea, compania a câştigat recent un contract guvernamental pentru a proiecta cardul Huduma, care va fi utilizat pentru plata serviciilor de stat. Pentru Mastercard, aceste parteneriate cu guvernul sunt esențiale în vederea implementării viziunii sale nobile de a crea o "lume dincolo de numerar."
În India este în curs un proiect și mai ambițios: Autoritatea Unică de Identificare din India – UIDAI, care are ca scop crearea unui sistem centralizat de înscriere a alegătorilor pentru 1,2 miliarde de oameni. Acesta va fi cea mai mare platformă de identitate și bază de date biometrice din lume. Există doar un singur obstacol: în conformitate cu creatorii săi, singura modalitate de a face sistemul eficient va fi adoptarea pe scară largă a sistemelor de plată electronice cot la cot, ca întotdeauna, cu sistemele de recunoaștere biometrice.
Având în vedere că numerarul este în continuare regele subcontinentului, guvernul ar putea avea întreruperi în activitate. Ministrul indian al Finanțelor, Arun Jaitley a subliniat în repetate rânduri necesitatea de a transforma India într-o economie fără numerar, care se presupune că poate "ține în frâu problema banilor negri." Cu toate acestea, cu economia sa imensă, India rămâne cel mai mare producător și consumator de bancnote după China, precum și cel mai mare consumator de aur.
Iată ce scrie publicaţia indiană Financial Express:
„În prezent, mai puțin de 5% din toate plățile sunt efectuate prin mijloace electronice. Rezultatele oferite de ICE 360 Cash Survey din 2014 arată că numerarul este modul preferat de plată chiar și în Delhi, metropola cea mai bogată și dezvoltată din India. Aproape 73% din toate achizițiile consumatorilor din Delhi sunt plătite în numerar și doar 17% cu cardul.”
Sigur că guvernul indian va face tot ce poate pentru a schimba această situație. Într-un articol din Daily Mail, Nandan Nilekani, unul dintre tehnocrații din spatele UIDAI îndeamnă guvernul să deschidă calea. "Guvernul trebuie să fie conducătorul inițial, folosind schemele de securitate socială aflate la îndemână pentru a conduce la adoptarea unui model de plăți electronice", afirmă Nilekani. "Ca un impuls dat creșterii, jucătorii privaţi pot interveni."
Acei jucători privaţi includ, fără îndoială, băncile. La urma urmei, într-o lume în care fiecare tranzacție – sau cel puțin fiecare tranzacţie "oficială – trebuie să fie electronică, puterea băncilor asupra individului este de natură să crească în mod dramatic, după cum avertizează Brett Scott într-un articol pentru The Guardian:
„Odată cu aceasta apare spectrul de supraveghere bancară, unde fiecare tranzacție la care participi este autorizată și înregistrată de către o bancă comercială privată, oferind astfel un istoric al întregii vieţi comerciale. Dacă unei astfel de bănci nu-i place o întreprindere – cum ar fi Wikileaks – poate să o lase pe afară.”
Un beneficiu adesea trecut cu vederea al tranzacțiilor în numerar este că nu există nici intermediar. O parte plătește celeilalte părți într-o valută reciproc acceptată și nu există un singur intermediar.
Într-o societate fără numerar, nimic nu va opri băncile şi alţi mediatori financiari să ia o mică bucată din fiecare tranzacție. Acestea vor avea, de asemenea, posibilitatea să utilizeze – si potenţial să abuzeze – de masivele baze de date pe care le colectează referitor la comportamentul privind plăţile al clienților lor. Aceste informații sunt de mare interes și valoare pentru departamentele de marketing-retail, alte instituții financiare, companii de asigurări, guverne, servicii secrete și o serie de alte organizații.
Un alt atribut foarte important al numerarului este că limitează semnificativ capacitatea băncilor centrale de a continua efectuarea a probabil cel mai mare jaf financiar al epocii moderne, de exemplu rata negativă a dobânzii – NIRP. Singura cale prin care băncile centrale pot menține ratele dobânzilor negative ad infinitum este eliminând total cash-ul, după cum a recunoscut economistul-șef al Băncii Angliei, Andrew Hadlaine. Atâta timp cât există bani lichizi, nu există nici o modalitate de a-i preveni pe deponenți în privinţa unui lucru logic – să retragă banii din bancă și să-i plaseze acolo unde efectele erozive ale NIRP nu-i pot ajunge.
Deci, în scopul de a salva un sistem financiar care din punct de vedere moral este dincolo de paloare și care s-a oprit cu mult timp în urma în satisfacerea nevoilor de bază ale economiei reale, guvernele și băncile centrale trebuie să ofere cu ultim lucru rămas, care oferă oamenilor o mică aparență de intimitate – anonimatul și libertatea personală în viața lor din ce în ce mai controlată și chestionată.
Cea mai mare tragedie a tuturor este că cel mai puternic aliat al guvernelor şi al băncilor în războiul pe numerar este chiar publicul larg. Atâta timp cât oamenii continuă să renunțe la utilizarea de numerar, de dragul câtorva câștiguri minore, războiul pe numerar este deja câștigat.
De Don Quijones, Raging Bull-Shit
Citeşte articolul original pe Wolf Street. Copyright 2015