Tensiunile din lumea politică ar putea lăsa România fără banii de la Washington şi Bruxelles, de care bugetul de stat are nevoie ca de aer, şi ar putea pune în pericol ratingul de ţară.
Un împrumut de 360 de milioane de euro pe care România urma să îl primească de la Banca Mondială va fi amânat cu câteva luni, alte 2,5 miliarde de euro (1,5 miliarde de la FMI şi un miliard de la Comisia Europeană) sunt în pericol să nu mai ajungă la Bucureşti până la sfârşitul anului, iar autorităţile se gândesc destul de serios de unde vor face rost de bani pentru a putea plăti salariile bugetarilor şi pensiile. Totul ca urmare a crizei politice izbucnite la începutul lunii octombrie.
La ora scrierii acestor rânduri, România pare a avea trei premieri: Emil Boc, demis de Parlament, dar rămas în funcţie până la instalarea unui nou cabinet, Lucian Croitoru, desemnat de preşedinte, dar care, aparent, are foarte mici şanse să reuşească să adune numărul necesar de voturi pentru a-şi instala cabinetul, şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis, susţinut de coaliţia partidelor de opoziţie, dar neagreat de şeful statului.
O imagine deloc plăcută pentru instituţiile financiare internaţionale, care au şi reacţionat în consecinţă.
Reprezentanţii FMI au anunţat iniţial că îşi amână vizita la Bucureşti. Şi oficialii BM adoptaseră o poziţie similară. Mai mult, o a doua tranşă, de 360 de milioane de euro, dintr-un credit pe care Banca Mondială l-a acordat României, ce iniţial trebuia eliberată până la finele anului, a fost amânată pentru începutul lui 2010. La insistenţele autorităţilor române, FMI şi BM au decis, totuşi, ca misiunile programate la Bucureşti să aibă loc.
Probleme şi eventuale soluţii
Efectele unei eventuale suspendări a finanţării externe nu sunt tocmai neglijabile. Dacă preşedintele Traian Băsescu ne-a descris situaţia unei administraţii care, în decembrie, nu va mai putea plăti salariile şi pensiile, Emil Boc crede că salvarea ar putea-o reprezenta împrumuturile din alte surse (piaţa bancară internă sau internaţională), la costuri, evident, mult mai mari decât cele oferite de FMI sau CE. Lucian Croitoru pare să privească mai ales spre sursele externe, având în vedere că a ţinut să sublinieze că rezervele interne sunt limitate.
Şi ratingul de ţară ar putea intra în fibrilaţie în ipoteza unor scurtcircuite în relaţia cu FMI. Andrew Colquhoun, director Fitch Ratings, crede că orice întârziere a următoarei tranşe a împrumutului extern poate exercita presiuni negative asupra ratingului României.
De ce vrem bani
Temerile că s-ar putea ajunge la imposibilitatea de a mai plăti salariile şi pensiile sunt justificate. Încasările bugetului au scăzut cu 1% din PIB, în primele opt luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008, în vreme ce cheltuielile şi-au mărit ponderea cu 2,4%. Creşteri semnificative au avut cheltuielile cu personalul, de la 5,9% din PIB, între ianuarie şi august 2008, la 6,6% din PIB în intervalul similar din 2009, şi cu asistenţa socială (pensii şi ajutoare), de la 6,7% la 8,4% din PIB. Finanţarea externă trebuie să acopere parţial acest deficit bugetar, iar conform înţelegerii cu FMI, 1,5 miliarde de euro ar urma să intre în trezoreria statului până la încheierea anului. Numai că aceste împrumuturi nu sunt acordate oricum. Guvernul (care va fi acela) trebuie să ia măsuri de reformare a cheltuielilor: noi legi ale pensiilor şi salarizării în sistemul public, legea responsabilităţii fiscale, diminuarea arieratelor companiilor de stat.
Nevoia de resurse bugetare face tot mai probabilă o decizie de majorare a taxelor. Mediul de afaceri se opune acestui tip de măsuri care ar putea adânci criza. Conform unui sondaj Deloitte, dintre cei 130 de manageri de companii chestionaţi, 36% au spus că o majorare a contribuţiilor sociale i-ar afecta cel mai mult, iar 25% nu sunt de acord cu majorarea TVA, care este cea mai vehiculată variantă în acest moment. În orice caz, se pare că o decizie în acest sens nu va putea fi luată mai devreme de 1 ianuarie 2010.
Condiţii de miliarde
Economistul-şef al ING, Nicolae Chidesciuc, crede că, în ciuda faptului că delegaţiile FMI şi BM vor sosi totuşi la Bucureşti în perioada următoare, nu avem nicio garanţie că vom încasa banii. „Trebuie să îndeplinim anumite condiţii. Şi dacă în ceea ce priveşte atingerea ţintei de deficit bugetar par să nu fie probleme pe primele nouă luni, adoptarea unor legi solicitate de Fond ar putea să nu aibă loc la timp, ceea ce poate conduce la întârzierea eliberării celei de-a treia tranşe“, explică acesta.
5,04% din PIB a fost deficitul bugetar înregistrat în primele nouă luni din 2009. Ținta convenită cu FMI pentru respectiva perioadă a fost de 5,05%, ţinta pentru întreg anul fiind de 7,30%
