Un guvern fără suficient sprijin politic va continua cu greu reformele, ameninţând acordul cu FMI şi, implicit, finanţarea deficitului public, cursul de schimb, investiţiile, ratingurile României şi revenirea economică.
Imediat după destrămarea coaliţiei PDL-PSD, analiştii economici români şi străini au reacţionat dur, avertizând clasa politică de iminentul pericol al ruperii acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Reformele pe care şi le-a asumat Guvernul prin acest acord sunt greu de aplicat în lipsa susţinerii parlamentare. Legea pensiilor, a salarizării unice şi cea privind responsabilitatea fiscală au termen de aprobare până cel târziu la finele acestui an, conform înţelegerii cu FMI, în acelaşi timp trebuind aplicate şi alte măsuri dure agreate cu instituţia financiară.
Neîncrederea investitorilor
Astfel, guvernul trebuie să îngheţe salariile până la intrarea în vigoare a legii salarizării unitare, pentru a economisi 0,3% din PIB, să înlocuiască doar un angajat din şapte care părăsesc sistemul public (0,1% din PIB), să reducă personalul din sectorul public, pentru o diminuare a cheltuielilor cu 0,66% din PIB în 2010.
Instabilitatea politică îngrijorează şi agenţiile de evaluare financiară. Acestea avertizează că prelungirea crizei politice după alegerile prezidenţiale ar putea însemna coborârea ratingurilor, afectând şi posibilitatea statului de a se împrumuta printr-o emisiune de eurobonduri la dobânzi rezonabile. Moody‘s este singura agenţie care tratează cu îngăduinţă tulburările politice, considerând că impactul acestora ar fi superficial asupra încrederii investitorilor, obişnuiţi deja cu zgomotul politic din România.
Perfuzia FMI
Blocarea acordului cu FMI ar însemna, odată cu pierderea finanţării externe, fără de care plăţile de la buget ar intra în impas sau chiar s-ar putea bloca, şi efecte negative asupra monedei naţionale şi a dobânzilor, repercutându-se asupra capacităţii de revenire a creşterii economice şi în accentuarea şomajului.
Analiştii economici cred că cel mai pesimist scenariu este căderea actualului guvern minoritar al PDL înainte de alegeri, ceea ce va însemna imposibilitatea îndeplinirii ţintelor asumate cu FMI până la sosirea următoarei delegaţii, la începutul lunii noiembrie. Dacă echipa FMI va constata că nu vor putea fi puse în aplicare reformele finanţelor publice, însemnând în primul rând tăierea cheltuielilor sau aprobarea legilor salarizării şi pensiilor, ar putea bloca următoarea tranşă de 1,5 miliarde euro, programată pentru decembrie.
Deocamdată, reprezentantul FMI în România, Tony Lybek, a spus că acordul este influenţat de evoluţia reformelor, şi nu de schimbarea Guvernului.